De ce jumătate dintre femei se simt vinovate pentru schimbările corporale

Ce au descoperit cercetătorii despre tranziția hormonală?

Un studiu recent, realizat în România, a evidențiat că transformările fizice, cum ar fi fluctuațiile de greutate și modificarea siluetei, sunt primul semn al tranziției hormonale pentru majoritatea femeilor. Sondajul, comandat de un operator internațional din sectorul medical, a cartografiat experiențele femeilor române în această perioadă delicată. Aproape o cincime din participante (20%) au indicat îngrijorarea legată de greutate ca principal factor de stres.

Mai mult, 50% dintre respondențe au declarat că nu se mai identifică cu propria fizionomie sau stare generală de bine, ceea ce generează un sentiment acut de străinere față de sine.

Un aspect surprinzător al cercetării este prevalența autoînvinovățirii. Peste 47% dintre femei atribuie aceste metamorfoze biologice unei lipsi de voință sau discipline personale.

De ce femeile își dau vina pe ele în această perioadă?

Această interpretare subiectivă contrazice însă realitatea fiziologică, deoarece mecanismele specifice menopauzei intervin direct asupra ritmului metabolic și modului în care grăsimea este distribuită pe corp.

Anca Sultan, specialist în obstetrică și ginecologie, punctează că standardul de evaluare personală rămâne extrem de sever.

Ce presupuner oamenii despre schimbările corporale?

Pacientele tind să-și compare actuala formă cu cea din urmă cu un deceniu sau doi, stabilindu-și ținte nerealiste, precum revenirea rapidă la o anumită masă corporală sau purtarea aceleiași mărimi de haine.

Când rezultatul nu corespunde așteptărilor, ele percep situația ca pe un eșec individual.

Specialistul subliniază necesitatea de a ghida femeile să nu-și mai calibreze valoarea exclusiv pe baza cântarului, ci să adopte obiective viabile care să susțină sănătatea pe termen lung.

De ce simptomele hormonale sunt recunoscute prea târziu?

Înțelegerea corectă a simptomelor nu este imediată pentru toate.

Datele arată că 32% dintre femei au avut nevoie de o perioadă de peste șase luni pentru a face legătura dintre disconfort și menopauză, iar 19% încă nu sunt convise de existența unei astfel de conexiuni.

Aceastăistență cognitivă este amplificată de natura tabu a subiectului în spațiul public și de accesul inegal la informații veridice și suport medical.

Ce lipsesc între informare și pregătire reală?

Deși 72% dintre femeile cu vârsta de peste 40 de ani se declară informate, peste jumătate au recunoscut că s-au simțit nepregătite în fața primelor manifestări. Sursa principală de cunoaștere rămâne mediul medical, însă multe femei recurg la căutări independente pe internet sau la modificări autonome ale stilului de viață. Peste 60% susțin că ar fi gestionat mai ușor această etapă dacă ar fi beneficiat de explicații clinice rapide și de dialoguri premature cu experții.

Cecilia Radu, Directorul General al Novo România, comentează discrepanciesa dintre nivelul teoretic de informație și pregătirea practică. Ea evidențiază faptul că, deși 7 din 10 femei se consideră la curent, peste jumătate au simțit lipsa pregătirii la debutul simptomelor. Acest decalaj ilustrează distanța dintre a defini conceptual menopauza și de a înțelege concret procesele interne. Problema greutății servește drept exemplu elocvent: femeile observă schimbările, încearcă să le controleze și, frecvent, le atribuie unor factori comportamentali.

Novo își propune să promoveze o înțelegere mai profundă a biologiei feminine prin informare riguroasă și acces la sprijin clinic, în special atunci când aceste transformări coincid cu supraponderarea sau obezitatea.

Ce rol are Novo în contextul local?

Contextul local este relevant, având în vedere că peste 70% dintre adulții din România se încadrează în categoria supraponderalilor sau obezilor. Astfel, fluctuațiile ponderale din timpul menopauzei devin parte dintr-o discutie largă despre sănătate, educație și asistență adecvată. Prin acest demers, Novo continuă eforturile de a aduce în atenția publicului temele care modeleză relația cu greutatea, promovând o conversație susținută de date, biologie și empatie, în detrimentul stigmatizării și vinovăției autoimpuse.

Sondajul intitulat „Cum trăiesc româncele perimenopauza și menopauza” a fost realizat în colaborare cu iVOX. Cercetarea s-a desfășurat online, pe teritoriul României, între 1 și 8 septembrie 2026, pe un eșantion de 852 de femei adulți.

Cum au fost condusă studiul și cine a participat?

Întrebările specifice perimenopauzei și menopauzei au fost addressed exclusiv respondentelor cu vârsta de peste 40 de ani.

Studiul a investigat gradul de informare și pregătire, primele modificări observate, relația cu greutatea și corpul propriu, consecințele emoționale și profesionale, sursele de informare și strategiile de gestionare.

Metodologia aplicată a fost CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), iar marja de eroare pentru întrebările tematice este de aproximativ ±5,4%, la un nivel de încredere de 95%.