Derapaj în parlament: Deputatul Mihail Neamțu vede maternitatea ca destin obligatoriu de la 13 ani

De ce credem că la 13 ani, prima menstruație ne trimite deja la maternitate?

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la capitolul minore însărcinate, iar acest fenomen îngrijorător tocmai a primit o nouă interpretare din partea unui parlamentar.

Invitat în podcastul lui Samuel Zărnescu, „Lupta unei generații”, deputatul AUR Mihail Neamțu a adus în discuție destinul feminin, semnificația primului ciclu menstrual și momentul optim pentru procreare.

Omul politic a susținut că, în jurul vârstei de 13 și 14 ani, odată cu apariția primei menstruații, organismul le transmite adolescentelor un semnal clar despre menirea lor fundamentală, și anume vocația de a deveni mame.

Această perspectivă conturează o contradicție majoră în discursul formațiunii politice din care face parte deputatul, partid care se opune constant introducerii unei materii dedicate educației sexuale în școli. Practic, se dorește ca minorele de 13 ani să conștientizeze că sunt pregătite biologic pentru maternitate, însă instituțiile refuză să le ofere informațiile elementare despre metodele de prevenire a unei sarcini nedorite.

Trebuie menționat că Organizația Mondială a Sănătății clasifică drept mame adolescente toate fetele cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani.

Carierele corporatiste au învins ceasul biologic al femeilor!

Pentru a-și susține teza privind utilitatea maternității precoce, politicianul a adus în fața publicului un episod din istoria națională, făcând referire la Regina Maria, care la vârsta de 16 ani era deja logodită cu viitorul suveran al României, căsătorindu-se în acea perioadă. Această analogie temporală cu un veac în urmă ignoră însă complet evoluția drepturilor civile ale femeilor.

În urmă cu o sută de ani, femeile nu beneficiau de egalitate în fața legii, iar dreptul de vot reprezenta un privilegiu condiționat de nivelul de educație sau de încadrarea în muncă ca funcționar public, nefiind deloc vorba despre prioritatea de a naște copii, așa cum sugerează invitatul podcastului.

Continuându-și pledoaria despre ritmul natural al vieții, deputatul a adus în discuție exemplul propriei sale familii: Și ce crezi? La 16 ani, și pentru asta am fi acuzat. Bunica mea are 97 de ani pentru că a născut foarte devreme. Bunica mea trăiește.

Și are, atenție să nu exagerez, cred că 5 sau 6 sau 7 sau 8, nici nu mai știu câți, strănepoți, aproape 10 strănepoți, porque ea a dat naștere mamei mele foarte devreme.

De ce România conduce UE la numărul de mame minore?

În viziunea sa, epocile anterioare ofereau un șablon corect de existență, în care femeile aduceau pe lume primul prunc la 20 de ani, următorul la 22 și al treilea la 24, obținând astfel statutul de mame puternice. Această viziune este contrapusă situației actuale, în care femeile de 42, 44 sau 45 de ani apelează la clinici de fertilizare in vitro, după ce și-au sacrificat fertilitatea pentru a avansa în carieră.

Parlamentarul le reproșează acestora că s-au dedicat total obiectivelor corporatiste, neglijând ceasul biologic și sacrificând principalul scop al existenței lor feminine.

Replica la un asemenea mod de a gândi este simplă: perioada în care femeile erau obligate să se rezume exclusiv la creșterea copiilor și la treburile casnice aparține trecutului și acolo trebuie să rămână. Societatea modernă luptă constant pentru a elimina prejudecăți nocive precum sintagma „femeia la cratiță” sau ideea învechită că bărbatul reprezintă autoritatea absolută în familie.

Într-un stat în care principiul egalității de gen este adesea tratat cu superficialitate, este inacceptabil ca un demnitar al statului, aflat chiar la conducerea unei comisii parlamentare de cultură, să promoveze stereotipuri vetuste.

În loc să propage ideea că destinele adolescentelor de 14 sau 16 ani sunt predeterminate pentru maternitate, reprezentanții aleși ai cetățenilor ar trebui să le ghideze pe tinere către performanță școlară, acces la licee de prestigiu și continuarea studiilor superioare.