Directorul Uzinei Mecanice Plopeni recunoaște vina: 500.000 de euro găsiți la domiciliu

Cât de rapid s-au încheiat negocierile?

Tiberiu Alexandru Pîrvu, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, mizând pe o pedeapsă mai blândă. Investigatorii au descoperit la domiciliul său o sumă de 500.000 de euro în numerar.

Documentele au fost transmise Tribunalului Prahova, instanța fiind sesizată oficial pe 21 octombrie.

Procesul de negociere a fost finalizat între procurorii din Capitală și conducătorul uzinei, stabilindu-se termenele condamnării condiționate.

Toate persoanele învinuite în acest caz de corupție din sectorul militar au optat pentru recunoașterea vinovăției.

Ce a declarat Pîrvu în fața instanței?

Deși detaliile pedepselor individuale ale celorlalți inculpați nu au fost făcute publice încă, se știe că și Liliana Sorescu, director comercial la aceeași instituție, a semnat un acord similar.

Dosarul acesteia a fost înregistrat la Tribunalul Prahova pe 6 octombrie. Momentan, niciuna dintre pedepse nu este definitivă, instanța având competența de a valida sau a respinge înțelegerile convenite cu parchetul.

În timpul audierilor, directorul Pîrvu a confirmat primirea banilor de la patronul de afaceri Marian Voinea, dar a insistat asupra caracterului oficial al acestor transferuri.

El a argumentat că banii reprezintă cheltuieli de protocol pentru uzină, o categorie bugetară care nu fusese alocată explicit entității pe care o conducea.

Cine este implicat în rețeaua de corupție?

Actele procesuale, accesibile presei, consemnează că la data de 24 iulie 2026, inculpatul a declarat că a primit 3.000 de lei de la Voinea, clarificând că nu era vorba despre o mită, ci despre o plată de protocol, deoarece uzina nu dispunea de fonduri destinate acestor tipuri de cheltuieli în anul 2026.

Procurorii au notat însă că din analiza declarațiilor nu a reieșit în mod clar statutul legal al sumelor primite. Aceeași logică a fost aplicată și pentru o altă tranșă de 2.900 de lei, în privința căreia directorul a oferit explicații identice.

Contextul juridic al cazului pornește de la comunicatul oficial emis de DNA pe 24 iulie, care anunța declanșarea acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a celor patru principalii implicați, începând cu 23 și 24 iulie 2026. Printre aceștia se numără Mihai Rafiu, directorul general al Uzinei Mecanice București, acuzat de luare de mită în formă continuată, cu 12 acte materiale.

Pe lângă el, erau Tiberiu Alexandru Pîrvu, cu trei acte materiale, Liliana Sorescu, vizată în două infracțiuni de luare de mită (una continuată), și Marian Voinea, administrator de facto al mai multor firme, acuzat de complicitate la luare de mită și dare de mită în formă continuată.

Cum au circulat banii între afacerist și directori?

Investigatorii au detaliat modurile în care banii au circulat între afaceristul „de casă” și directori. Perioada investigată pentru Rafiu Mihai s-a întins între 18 decembrie 2025 și 16 iulie 2026.

În acest interval, el ar fi primit direct sau prin intermediul unei terțe persoane suma totală de 48.000 de lei, distribuită în 12 plăți de câte 4.000 de lei.

Aceste sume erau legate de exercitarea atribuțiilor sale, inclusiv inițierea licitațiilor, gestionarea contractelor cu firmele controlate de Voinea și aprobarea facturilor.

Pentru Tiberiu Alexandru Pîrvu, perioada relevantă a fost între mai și iulie 2026, când ar fi încasat direct de la Voinea 25.900 de lei, împărțiți în trei tranșe, în schimb cu aprobarea comenzilor și efectuarea plăților pentru contractele cu entitățile asociate afaceristului.

De ce a fost decisivă percheziția din iulie?

Liliana Sorescu a fost implicată într-o schemă similară pe parcursul anului 2026. Ea ar fi primit de la Voinea, în mai multe runde, totalul de 24.250 de lei, pentru facilitarea comenzilor către firmele lui și pentru procesarea recepției mărfurilor.

Într-o situație separată, în februarie 2026, aceași inculpată ar fi primit de la un reprezentant al altor companii contractante suma de 3.800 de dolari americani, pentru aceleași motive legate de recepție.

Ulterior, între 15 mai și 29 iunie 2026, Sorescu a invocat faptul că banii primiți erau bancnote false și a cerut echivalentul în lei, primind prin Voinea suma de 17.200 de lei.

Contractele dintre uzine și firmele implicate vizau în principal servicii de mentenanță, achiziții de materiale și prestări de servicii.