Energia, noul motor economic al României post-PNRR, dacă statul nu ia tot profitul
Adio PNRR, bun venit energie?
Economiștii avertizează: viitorul creșterii economice a României, odată ce PNRR se va încheia, depinde crucial de sectorul energetic. Condiția esențială?
Știri de Ultimă Oră
Albert, copilul-minune din Cluj: de la piese LEGO la un portret pentru David Beckham
Parc fotovoltaic cu stocare, pe locul fostei mine Paroșeni
Poșta Română își înnoiește flota: 83 de mașini noi, investiție de 15 milioane de lei
„Suntem prea săraci ca să cumpărăm lucruri ieftine”. Primarul care și-a dat în judecată propria primărie pentrStatul să nu mai acapareze toate profiturile, ci să reinvestească o parte semnificativă în infrastructura energetică a țării.
Reinvestim în energie pentru un viitor prosper, sau riscăm stagnarea?!
Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) își va încheia ciclul, cu termenul limită pentru depunerea proiectelor în august și retragerea fondurilor în decembrie.
Odată cu „moartea” PNRR, România va fi nevoită să-și reinventeze modelul de creștere economică. Soluția, spun specialiștii, ar putea veni din sectorul energetic, dar numai dacă statul renunță la practica de a prelua integral profiturile. Această idee este susținută de Adrian Anast, președintele Comunității Economice Europene, și de Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România.
Concret, soluția pentru propulsarea economică post-PNRR stă într-o decizie politică fermă: statul, principalul acționar al multor companii energetice, ar trebui să reinvestească o parte din profituri în modernizarea și extinderea infrastructurii energetice. De la sisteme de stocare la rețele de transport, investițiile sunt vitale. Infrastructura, în general, rămâne un pariu important pentru creșterea economică, însă aici succesul depinde de atragerea fondurilor de pensii prin parteneriate public-private.
PNRR se termină, dar ce facem cu energia și datoriile publice?!
Chiar și după PNRR, România va beneficia de finanțări europene prin alte programe, cum ar fi bugetul multianual 2012-2027, politica agricolă comună 2023-2027 și fondurile pentru mediu. Cu toate acestea, țara noastră este obligată să-și regândească strategia de investiții publice și de finanțare a dezvoltării.
În caz contrar, datoria privată va continua să crească, iar limitările bugetare impuse de deficitul de 3% și de regulile europene vor restrânge drastic capacitatea de dezvoltare a României.