Evaluarea Națională: Trei soluții pentru a debloca elevii

Cum afectează Evaluarea Națională accesul la licee bune?

În România, Evaluarea Națională de la finalul clasei a opta nu mai este un ghid, ci un instrument de selecție brutală. Nu oferă feedback pentru îmbunătățire, ci aplică o ștampilă definitivă.

Atunci când rezultatul acestei evaluări devine singurul criteriu de clasificare pentru accesul la un liceu considerat bun, funcția sa de sprijin dispare complet, fiind înghițită de logica acerbă a concurenței și selecției.

Această realitate este subliniată de profesorul Mircea Bertea, într-un text publicat astăzi de Hotnews.

De la începutul acestui mileniu, în fiecare vară, România traversează o perioadă dramatică de evaluare. Această situație a determinat Ministerul Educației și Cercetării să abordeze problema în procesul de transpunere a Legii nr.

s/202 în Legea Națională. Ministerul Educației și Resurselor Umane recunoaște că evaluarea este un instrument de decizie cu un impact social disproporționat asupra unui număr mare de elevi.

Literatura științifică și pedagogică încadrează acest proces în categoria „crizelor de testare cu mize mari”.

Evaluarea Națională devine un instrument de selecție brutală?

Propunerile următoare nu își doresc să conteste sistemul educațional românesc, nici să pună la îndoială necesitatea evaluării elevilor. O evaluare corectă este busola oricărui sistem educațional sănătos, un fapt recunoscut științific și pedagogic.

Întrebarea care stă la baza unei noi propuneri, destinată unei dezbateri publice autentice – și evitată de decidenții publici de aproape trei decenii – rămâne aceeași:

Dacă deschidem Legea 198/2023 (Legea învățământului preuniversitar), articolele 95-101, definiția evaluării sună aproape poetic: un instrument menit să ghideze, să sprijine și să optimizeze procesul de învățare. Rezultatele evaluării contribuie la monitorizarea calității învățării, având un rol de reglementare la nivel de sistem. Nu se menționează nimic despre clasificare și examinare. Referința strictă la sintagma „evaluare/evaluări naționale” apare în articolele 99 (4)-(7) și articolul 101 (1), după cum urmează:

Articolul 99 (1) prevede că la sfârșitul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii susțin evaluări naționale scrise la limba română, limbă și comunicare, matematică și științe. Aceste evaluări, la clasa a VI-a incluzând și limba maternă/evaluarea elevilor și alfabetizarea, sunt utilizate de Ministerul Educației pentru a evalua rolul elevilor la clasa a IV-a și pentru evaluarea și evaluarea rolului național al sistemului de învățământ, în cadrul sistemului național de evaluare și al sistemului de evaluare al elevilor la clasa a IV-a.

(6) Rezultatele evaluărilor sumative standardizate constituie baza pentru elaborarea unor planuri de învățare individuale. Acestea reprezintă, de asemenea, criteriul pentru evaluarea activității profesionale a personalului didactic, conform metodologiei specifice aprobate prin ordin al ministrului educației.

(7) Pentru aplicarea evaluărilor naționale, cu rol de monitorizare și previziune, Ministerul Educației, prin intermediul CNCE, realizează bănci de elemente standardizate.