Fenechiu își retrage semnătura de la dezincriminarea drogurilor: „Nu vreau să pun PNL în pericol
De ce a renunțat senatorul?
Daniel Fenechiu a decis să își retragă sprijinul față de proiectul de lege care viza dezincriminarea deținerii de substanțe psihoactive pentru consum personal. Este o mișcare surprinzătoare care schimbă cursul dezbaterii publice.
Știri de Ultimă Oră
Bruxelles pregătește scut comercial: noi restricții la importuri pentru a salva industriile europene
București: Ceață și ploi, dar termometrele rămân sus până vineri
Zeci de mii de elevi și profesori au ieșit pe stradă în Grecia: cer mai multă educație publică
Putin dă verde negocierilor: Trilaterala cu SUA și Ucraina, la vedereInițiativa, care modifica Legea 143/2000, a stârnit o reacție violentă din partea majorității actorilor politici, a instituțiilor de stat și a Bisericii Ortodoxe Române.
Motivul este simplu: presiunea politică. Într-o postare pe Facebook, Fenechiu a invocat principiul „Vox populi, vox Dei”, sugerând că sentimentul general al societății s-a răsturnat împotriva inițiativesi.
El a explicat că, prin continuarea susținerii textului, ar expune Partidul Național Liberal la critici și atacuri nefondate, folosite strategic de oponenți pentru a-l marginaliza în dezbaterile electorale.
Pentru senator, demersul era unul personal, nu de partid, și nu dorea ca imaginea PNL să fie asociată exclusiv cu această cauză controversată.
Ce spune despre legea actuală?
Deși se retrage, Fenechiu nu abandonează ideea.
El consideră că problema actualului cadru legal rămâne una de fond.
Senatorul a atras atenția asupra faptului că aproximativ trei sferturi dintre toate dosarele penale care implică droguri vizează simpli consumatori, nu producători sau traficanți de mare anvergură.
Această statistică îl convinge că resursele financiare și efortul instituțional sunt disproporționat alocate anchetelor de rutină asupra celor care consumă, în detrimentul eforturilor de prevenire și tratament.
Înainte de a semna, Fenechiu a studiat recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și a analizat modelul portughez, țară care a implementat o legislație similară cu rezultate pozitive. El a citat exemple concrete ale absurdității situației actuale: tineri trimiși în judecată pentru cantități minime de canabis, precum cultivarea a trei plante pe balcon, introducerea în țară a țigaretelor cu iarbă achiziționate legal din New York, Viena, Lisabona sau Barcelona, sau posesia unei ciocolate cu canabis cumpărate din Amsterdam sau Praga.
Ce se întâmplă acum?
Consecința directă este obținerea de cazier judiciar și afectarea viitorului profesional, fără ca acestea să contribuie la scăderea traficului sau a nivelului de consum. Banii cheltuiți pe aceste dosare ar fi putut fi investiți în deschiderea de centre de tratament și programe de prevenție.
Dezbaterea publică a inclus și aspecte tehnice, cum ar fi stabilirea pragului legal de 3 grame pentru canabis și reglementarea utilizării acestuia în scop medical. Fenechiu se aștepta ca aceste puncte să fie analizate rațional, cu implicarea ONG-urilor, a specialiștilor și a foștilor consumatori recuperați. Totuși, majoritatea parlamentară și partidele și-au asumat rapid o poziție ostilă, iar instituțiile de stat s-au aliniat la aceeași tonalitate. Lipsa unui dialog constructiv și opoziția fermă a Bisericii Ortodoxe Române au făcut ca șansele unei analize comparative echilibrate să devină aproape nule.
El a insistat că retragerea sa nu anulează argumentele sale privind impactul uman al actualei legi, dar îi permite să nu fie folosit ca „carte de atac” politică împotriva PNL.
Scenariul ideal vizat de Fenechiu era ca proiectul să servească drept catalizator pentru o lege nouă, care să scadă numărul consumatorilor, să îmbunătățească prevenția și să extindă rețeaua de centre de tratament.
Cu toate că acest vis nu s-a materializat datorită polarizării excesive, retragerea sa marchează o pauză în scandalul juridic și politic în jurul dezincriminării drogurilor în România.