Firmele românești, la concurență cu multinaționalele în construcții

Spitalele regionale, un test

Cele trei spitale regionale, investiții de 5,6 miliarde lei, arată unde se află piața locală: Craiova construiește o asociație exclusiv românească, în Iași și Cluj – una condusă de turci. După 31 august, sursa de finanțare se schimbă, dar volumul nu dispare. Piața construcțiilor din România trece prin ultima lună a celui mai intens ciclu de investiții din ultimele decenii, datorită fondurilor europene.

Finalizarea și facturarea proiectelor PNRR, 31 august 2026, a concentrat în aceeași perioadă un volum mare de lucrări simultan în execuție, iar efectul este observat în special în infrastructura de sănătate, segmentul în care programul a produs cea mai mare schimbare de scară.

Cele trei spitale regionale de urgență din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, care vor totaliza 2.506 paturi și vor implica investiții de 5,6 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro), au intrat în linie dreaptă și ar putea fi livrate în următorii trei ani. În Craiova au fost ridicate deja două etaje, la Iași se lucra la fundație în luna mai, iar la Cluj-Napoca, contractul a fost semnat după o serie de recursuri.

Distribuția, contrar așteptărilor, arată unde se află piața.

Mai multe companii de construcții au pus laolaltă proiectele mici pe care le-au făcut, pentru a cumula experiența necesară.

Altfel, niciunul dintre ei singur nu ar fi putut îndeplini cerințele, explică Adrian Florea. Alternativa ar fi fost partenerul străin. Formatul s-a extins dincolo de sănătate.

Parteneriate românești, soluția succesului

Cel de-al 4-lea tronson de metrou este, de asemenea, executat de o asociație exclusiv românească – trei companii cu o experiență cumulativă de peste 100 de ani și peste 10.000 de angajați – și Planul Național de Redresare și Reziliență este construit în același mod.

Geometria rămâne variabilă de la o licitație la alta: „Astăzi ești asociat, mâine ești concurent.” Tronsoanele de metrou către aeroport, precum și proiectul Cluj-Napoca, au fost câștigate de companii turcești, iar la infrastructura rutieră licitațiile sunt disputate între jucători locali, multinaționale cu prezență în România și aceste grupuri. Aproximativ 20 de companii de construcții turcești de top au lucrat acasă și în Orientul Mijlociu, iar reorientarea lor către Europa a venit după pandemie, când traficul – și odată cu el, veniturile din proiecte de parteneriat public-privat – s-a prăbușit.

Cu toate acestea, bariera de intrare nu se referă doar la cifra de afaceri, ci și la complexitatea tehnică. Pe un etaj mare al spitalului se află aproximativ 3.000 de repere unice, fiecare având propriul lanț de aprovizionare, iar două etaje nu sunt identice.

În camerele curate, unde se efectuează operații, construcția se combină cu mecanica fină și instalațiile de curent slab.

Înlocuirea unei găuri de ușă într-o astfel de cameră înseamnă un proiect separat, cu memoriu arhitectural și tehnic, care durează între trei și șase luni.

Aceasta este, de altfel, explicația pentru care în licitațiile din ultimii ani prețul a încetat să mai fie singurul criteriu, iar experiența dovedită a devenit un filtru de calificare.