Fostul secretar general al Guvernului despre pierderile din PNRR

PNL a avut cu adevărat controlul la SGG pe 28 mai 2025?

Scandalul suspendării plăților din PNRR a stârnit reacții puternice, iar fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a ieșit la rampă cu explicații.

Acesta i-a transmis vicepremierului Oana Gheorghiu că, printr-o simplă căutare pe Google, se poate observa că cererea de plată 3 din PNRR a fost depusă pe 15 decembrie 2023, când secretar general era un reprezentant al PNL.

Oprea a subliniat că tot un liberal se afla la conducerea Guvernului pe 28 mai 2025, când Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii jalonului 440.

Doamna vicepremier Gheorghiu a postat din nou în încercarea de a justifica decizii greșite, dar a omis detalii importante.

Cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, nu pe 15 aprilie 2023. De ce contează? Pentru că, în decembrie 2023, coordonatorul legal al reformei nu era PSD, ci PNL.

Iar PNL era la conducerea SGG și pe 28 mai 2025, când Comisia a suspendat 330 de milioane pentru neîndeplinirea jalonului 440. Am mutat lanterna – și parcă s-a aprins altfel lumina, a scris Oprea pe Facebook. Potrivit acestuia, Comisia Europeană a invocat explicit, în motivarea pierderii celor aproximativ 200 de milioane de euro, Decizia 572/2025, referindu-se la comitetul reactivat de Oana Gheorghiu, care a diluat funcțiile principale ale AMEPIP și a creat o structură paralelă de guvernanță corporativă.

Cu alte cuvinte, comitetul de care este mândră a contribuit la pierderea banilor pe care îi plânge.

Este important de menționat că procesul de selecție a conducerii AMEPIP a avut loc înainte de 28 noiembrie 2025, în mandatul meu ca SGG. Pentru acest lucru, România a recuperat 132 de milioane de euro. Documentele există, într-adevăr.

Toate, a adăugat Radu Oprea.

Joi, fostul secretar general a afirmat că, conform unei scrisori a Comisiei Europene, înființarea comitetului vicepremierului Oana Gheorghiu a dus la pierderea fondurilor din PNRR.

Ce a spus fostul secretar general despre scandalul PNRR?

„Cam scumpă jucăria, doamnă”, a comentat Oprea pe Facebook.

Vineri, vicepremierul Gheorghiu a reacționat, acuzând că cei responsabili încearcă să își acopere incompetența aruncând cu acuzații.

Într-o postare pe Facebook, ea a prezentat o cronologie a pierderilor financiare, explicând că, în iunie 2022, a fost înființat Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9, condus inițial de Marian Neacșu și ulterior de Ștefan Radu Oprea.

Acest comitet avea rolul de a asigura îndeplinirea a trei jaloane. Gheorghiu a precizat că, pe 15 aprilie 2023, România a depus oficial cererea de plată nr. 3, asumându-și că jaloanele 439 și 440 sunt îndeplinite.

Totuși, pe 28 mai 2025, Comisia a suspendat 330 de milioane de euro (bani europeni nerambursabili) pentru neîndeplinirea jalonului 440 și a oferit României 6 luni pentru a remedia situația. Potrivit Regulamentului European, toate măsurile trebuiau realizate până la data limită de 28 noiembrie.

Orice se întâmplă după termenul de suspendare nu se mai poate lua în calcul la evaluarea jalonului.

Așadar, acesta este momentul oficial la care România a pierdut banii, a explicat Gheorghiu.

În 19 decembrie 2025, a fost reactivat Comitetul CNR9, prin Decizia Prim-Ministrului nr. 572/2025, condus de viceprim-ministrul responsabil pentru reformă, adică de ea însăși.

Pe 30 aprilie 2026, România a primit decizia finală a Comisiei referitoare la cererea de plată nr. 3: din cei 330 de milioane de euro suspendați, primim doar 132 de milioane de euro.

Diferența de 198 de milioane de euro o pierdem, a concluzionat Gheorghiu.