Guvernul Mureșan nu are voturi suficiente, cu o zi înainte de nominalizare

Criza de putere intră în al treilea act?

Anunțul nominalizării lui Siegfried Mureșan în funcția de prim-ministru, făcut joi, 17 septembrie, a declanșat imediat reacții în tabăra liberală.

Cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să facă publică această a treia încercare de a forma un Executiv funcțional, Ciprian Ciucu, actualul primar general al Bucureștiului și vicepreședinte al PNL, a emis un mesaj de prudență.

Participând la emisiunea Ai Aflat!

cu Ionuț Cristache, oficialul a subliniat că majoritatea parlamentară necesară pentru aprobarea unui guvern condus de Mureșan pare a fi lipsă, sugerând dificultăți mari în consolidarea sprijinului legislativ.

Situația politică din România traversează o perioadă extrem de complexă, marcată de o criză de putere care durează de 135 de zile, începând cu demiterea cabinetului Bolojan. După două tentative eșuate de formare a guvernului, având la conducere pe Eugen Tomac și apoi pe Adrian Veștea, presiunea asupra președintelui a crescut.

Eugen Tomac a abandonat misiunea după doar zece zile, iar Adrian Veștea a reușit să adune doar 189 de voturi favorabile în ședința din 22 iunie 2026, insuficiente pentru a atinge pragul legal.

PNL acceptă riscul guvernării minoritare?

Acum, speranțele sunt puse pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, o propunere susținută de aripa liberală a PNL, condusă de Ilie Bolojan, și de USR.

În interviul său, Ciprian Ciucu a fost direct în a afirma că PNL este pregătit să preia responsabilitatea guvernării chiar și într-o formulă minoritară, fără garanția unei majorități solide din start. El a explicat că, deși asigurarea unei majorități stabile este o provocare majoră, acest obstacol nu împiedică purtarea unor negocieri ample. Strategia liberalilor include găsirea unui mod de a-și îndeplini misiunea constituțională prin discuții largi cu toate forțele politice. Decizia finală privind viitorul acestui eventual guvern depinde în mare măsură de atitudinea PSD în momentul votului de învestitură.

Ciucu a precizat că, dacă social-democrații optează pentru susținerea unei astfel de formule, liberalii își asumă riscul și responsabilitatea.

Pe lângă dinamica cu PSD, relațiile cu alți parteneri parlamentari au fost analizate detaliat de primarul Capitalei. El a trasat o distincție clară între parteneriatul cu USR și cel cu UDMR.

În cazul Uniunii Salvați România, Ciucu a arătat că lucrurile sunt deja definite, existând intenția de a construi un proiect electoral comun pentru alegerile din 2028.

USR partener, UDMR variabil?

Această apropiere strategică indică o viziune pe termen lung a liberalilor, care nu se limitează la soluționarea crizei curente, ci se extinde spre viitorul politic al țării.

În contrast cu abordarea față de USR, relația cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este privită cu mai multă rezervă. Ciprian Ciucu a caracterizat alianța cu UDMR ca fiind una strict conjuncturală, dependentă de circumstanțele politice momentane.

El a exprimat dubii privind flexibilitatea și consistența poziției formațiunii conduse de Kelemen Hunor, notând că aceștia au capacitatea de a se alia atât cu PSD, cât și cu PNL, în funcție de interesele lor de moment.

Această incertitudine face ca sprijinul UDMR să fie văzut ca o variabilă instabilă în ecuația majorității.

Contextul acestei crize a fost generat de adoptarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan la data de 5 mai 2026.

Contextul crizei și termenele constituționale?

Plenul reunit al Parlamentului a votat moțiunea cu 281 de voturi favorabile, marcând ruptura din coaliția anterioară.

Ruptura a fost determinată de retragerea sprijinului PSD și demisia a șase miniștri din partea social-democraților, pe fondul unor dispute intense legate de politica fiscală și a unui deficit bugetar de peste 30 de miliarde de lei.

Pentru ca noul cabinet condus de Siegfried Mureșan să fie investit, este necesar sprijinul a cel puțin 233 dintre cei 466 de parlamentari (deputați și senatori).

Conform articolului 103 din Constituția României, procesul de instalare a noului guvern are termene stricte. După desemnarea sa de către președinte, candidatul la funcția de prim-ministru are obligația de a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a componenței cabinetului în termen de 10 zile.

Ulterior, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, Parlamentul va vota încrederea Guvernului, necesitând majoritatea simplă a deputaților și senatorilor pentru a confirma noua putere executivă.

Astfel, următoarele zile vor fi cruciale pentru a vedea dacă Siegfried Mureșan reușește să depășească blocajul politic sau dacă va urma încă o etapă de incertitudine.