Între intimidare și cacealmă. Ce joc face PSD, după desemnarea lui Luca Niculescu

Refuzul PNL de a reînnoiește alianța disasteroasă a celor patru partide — cum

Luca Niculescu a ieșit cu succes din discuțiile cu formațiunile politice, printre care PSD joacă un rol esențial. După prima etapă a negociilor, toată atenția s-a concentrat pe el, iar comentarii pozitive au apărut peste tot.

Totuși, rămâne neclar cine va susține efectiv candidatura sa prin vot în Parlament.

PNL a menținut o poziție riguroasă, declarând deschis că va susține investitura doar dacă va intra ulterior în opoziție — scenariu care se verifică în cazul în care PSD devine parte din executiv. UDMR a exprimat o poziție asemănătoare, respingând posibilitatea unui guvern format din PSD, PNL și UDMR, dar indicând disponibilitatea pentru o recreare a coaliției mari din trecut.

În contrast, la PSD situația pare mult mai confuză. În ultimele 24 de ore au circulat mesaje contradictorii provenind din Kiseleff, care au generat nelămurire. Se întrebă dacă este vorba despre o strategie reală de negociere sau despre o maniovră fără scop clar, care nu duce la niciun rezultat concret.

În 5 mai 2026, PSD a demis guvernul anterior, beneficiind de susținerea AUR, justificând decizia prin indisponibilitatea continuării colaborării cu Ilie Bolojan. Scopul declarat era reînființarea unei coaliții, dar sub conducerea unui alt prim-ministru. Există indicații că PSD ar fi fost dispus să renunțe la funcția chiar și ușor, mai ales în contextul declarațiilor lui Sorin Grindeanu. Motivele din spatele acestor decizii rămân neclare.

Fiind prim-ministru nu este prezentat ca un privilegiu, ci ca un încărcător de greutăți, o sarcină care aduce mai mult stres decât satisfacție. Implementarea unor măsuri impopulare dăesește adesea un efect bumerang, revenind cu forță asupra celui care le-a propus.

Confrontat cu refuzul net al PNL de a reînnoiești alianța disasteroasă a celor patru partide, PSD a încercat diverse formule pentru a menține accesul la putere, dar toate au rămas blocate la pragul aprobării. Eugen Tomac și Adrian Veștea au fost prezenți ca candidați potențiali la funcția de prim-ministru într-un guvern PSD, deși nu au fost oficializați.

Acest lucru a declanșat un refuz energic de la PNL, USR și UDMR, care au respins orice scenariu în care ar participa la guvernare lângă social-democrații.

Cele trei formații au propus fie un sistem de rotație la conducerea guvernului, fie un executiv condus direct de Sorin Grindeanu. Totuși, până în prezent, nu s-a ajuns la niciuna dintre aceste variante, datorită deciziilor luate de Nicușor Dan.

În prima fază, acesta a impus vetoul PSD-ului privind primele două numiri, care au eșuat. În continuare, a propus un candidat fără reale șanse de succes de la început, care nu includea perspectiva de alternanță la guvernare – o cerere esențială pentru PNL, USR și UDMR – în persoana lui Siegfried Mureșan.

La concluzia declarațiilor, a formulat o întrebare decisivă — care e

Acum, a prezentat a patra propoziție: Luca Niculescu. Se spune despre el că este un profesionist, dar și că nu dispose de o mayoritate parlamentară nici de un aparat partidar structurat.

Lumea publică îl consideră, de obicei, opțiunea cu cele mai mari probabilități de succes. Totuși, evenimentele recente nu confirmeză deltot această percepție.

La sosirea la sediul PSD, Luca Niculescu a fost primit cu semne de considerare, a zâmbit deschis și a transmis o impresie de mulțumire privind discuțiile pe care le-a avut, conform declarațiilor post-întâlnire. Totuși, atmosferă s-a schimbat rapid după conferința de presă a lui Sorin Grindeanu, care a afectat profund optimismul anterior.

Liderul PSD a început prin a da o imagine de deschidere spre compromis, sugerând că ar putea susține un guvern condus de Luca Niculescu, dar doar sub anumite prevederi. Printre acestea, a subliniat necesitatea unei schimbări fundamentale în direcția politicii economice naționale, o linie pe care a considerat-o roșie, adică nenegociabilă.

De asemenea, i-a predat lui Niculescu un document cu 12 prioritati strategice pe care ar trebui să le urmeze executivul.

La concluzia declarațiilor, a formulat o întrebare decisivă: „Ați accepta să faceți parte dintr-un guvern format exclusiv din PSD, cu votul de investitură al PNL, dar doar acesta?”

Acest Cererea implică acceptarea de a participa la guvernare doar alături de PNL și UDMR, exclusiv.

Totuși, este de cunoscut public că cea mai importantă cerere a liberalilor este precisă opusă: ei sunt de acord să ofere votul de investitură unui guvern cu PSD, dar în schimb refuză categoric să intre ei în componența executivului lângă social-democrații.

PNL a reafirmat constant că, într-un astfel de context, va trece în opoziție. Această poziție nu este nouă nici pentru PNL, nici pentru PSD, care o cunoscă bine.

De aceea, se pune întrebarea: dacă PSD dorește cu adevărat să susțină guvernul lui Luca Niculescu, de ce a ales exact acea condiție care blochează inevitabil trecerea prin Parlament?

O explicare ar fi că PSD nu dorește de fapt un guvern funcțional.