Ioan Aurel Pop: Istoria comunismului nu trebuie izolată, ci integrată în cronologie
Fragmentarea excesivă a curriculumului ne afectează învățământul istoric?
La Congresul Național al Istoricilor Români, desfășurat între 9 și 12 septembrie la București, sub tema „Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități”, Ioan Aurel Pop, fostul președinte al Academiei Române, a tras un semnal de alarmă. Discursul său, susținut pe 11 septembrie, a vizat direct modul în care este organizat învățământul istoric astăzi. Academicianul a criticat fragmentarea excesivă a anului școlar și, mai ales, separarea istoriei comunismului într-o materie distinctă. Intervenția a stârnit imediat polemici în mediul academic și educațional, conform sursei citate, News. ro.
Știri de Ultimă Oră
UE reglementează închirierile pe termen scurt: impact major asupra pieței din București
Afaceriștii constănțeni cu dosare la Tribunal au zburat în avion privat cu șeful instanței
Gabriela Horga: Proiectul anti-supraimpozitare pentru part-time ajunge în Camera Deputaților
Dolce Far Festa: Muzică live și filme italiene în Piața ItalianăPunctul central al dezbaterii a fost structura programelor școlare actuale. Începând cu anul școlar 2025-2026, Istoria Comunismului devine obligatorie la clasele a XII-a și a XIII-a. Pop consideră că această decupare nu are justificare pedagogică. El face o comparație simplă: nimeni nu a auzit ca matematica, mecanica sau optica să fie scoase din fizică pentru a forma materii separate.
Pentru istoric, logica impune ca evenimentele să fie înțelese în secvența lor naturală, de la vechi spre nou, deoarece faptele se succed și se influențează reciproc.
Argumentul său principal este că, fără contextul anterior, evoluția societății românești devine inintelijibilă. Pop subliniază că, dacă nu înțelegem cum au fost tratați românii în primii 10-15 ani de regimul comunist bolșevic – o perioadă marcată de brutalitatea unui agresor feroce –, nu putem explica de ce au apărut ulterior exagerări naționaliste, uneori de tip grotesc.
Nimic nu izvorăște din nimic; ignorarea cauzei duce la o înțelegere superficială a consecințelor.
Tonul a devenit polemic când Pop a identificat forțele care au promovat aceste schimbări.
El a descris o categorie de intelectuali pe care i-a etichetat drept „progresiști, neomarxiști, globaliști, anulatorii culturii și, mai nou, treziți”.
Academicianul a menționat că, după o luptă de aproximativ cinci ani, s-a revenit parțial la studiul consacrat al disciplinelor tradiționale, dar obiecțiile acestor grupuri au fost îndepărtate cu dificultate.
Fragmentarea anului școlar afectează grav elevii!
El contestă ideea ca materia de studiu să fie reorganizată după criterii subiective, afirmând că lumea nu poate fi tăiată în felii conform dorinței fiecăruia. Organizarea obiectivă a conținuturilor rămâne esențială, iar profesorii au obligația de a oferi armonie studenților, chiar dacă realitatea pare dezordonată.
Pop susține că studiul cronologic nu este o relicvă a pedagogiei comuniste, ci o condiție fundamentală pentru înțelegerea corectă a istoriei.
Critica sa s-a extins și asupra structurii administrative a anului școlar.
În loc de trei trimestre și trei vacanțe standard, sistemul actual impune cinci module și cinci vacanțe asezonate, asociate cu inițiative precum „Școala Altfel” sau „Săptămâna Verde”.
Această fragmentare face ca materia și predarea să devină disjuncte, iar elevii nu mai percep coerența informațiilor.
Efectele se resimt direct asupra profesorilor și elevilor. Corpul didactic este dispersat, iar elevii trec de la un modul la altul, de la o vacanță la alta, într-un ritm haotic.
Matematica, limba română și istoria sunt predate neselectiv, într-un număr tot mai mic de ore. În opinia lui Pop, acest lucru duce spre un haos al societății viitoare. Problema nu este doar administrativă, ci de fond.
Istoricul pledează pentru o returnare la o structură coerentă, în care istoria comunismului să fie integrată organic în cursul principal de Istorie, asigurând continuitatea logică a evenimentelor.