Mega-proiect feroviar de 16 miliarde de euro între Marea Neagră și Egee: Din oră în oră sau doar pe hârtie?

Unde ne duc noile șine pe harta Europei?

România, Bulgaria și Grecia și-au dat mâna pentru un proiect uriaș: un coridor feroviar strategic care să lege Marea Neagră de Marea Egee. Factura totală se ridică însă la peste 16 miliarde de euro, arată un plan comun de acțiune semnat recent de cele trei state.

Deși documentul pune pe masă 30 de proiecte cu termene clare, ambițiile politice se lovesc de o realitate financiară dură.

Din totalul necesar, doar 2,95 miliarde de euro sunt asigurați în acest moment, lăsând o gaură neagră de peste 11,4 miliarde de euro fără nicio sursă concretă de finanțare.

Noul traseu internațional vrea să tureze la maximum motoarele transportului regional și să lege mai strâns rețeaua europeană TEN-T, cu gândul la o viitoare extindere spre Ucraina și Republica Moldova. Planul mizează pe trei axe fundamentale.

Ce ne costă pe noi și cine plătește factura?

Axa centrală pornește din porturile grecești Salonic și Alexandroupoli, urcă spre Ruse și Giurgiu, străbate Capitala României și trage linie drept spre granița cu Ucraina, la Vicșani.

Pe ruta vestică, șinele leagă nordul Greciei de Sofia și Vidin, trec noul pod de la Calafat și ajung la Craiova, București și Arad. La est, acțiunea se concentrează pe legătura strânsă dintre Alexandroupoli, Burgas și Varna.

Pentru România, socoteala se oprește la șase proiecte majore care costă în total peste 5,3 miliarde de euro. Vestea proastă? Doar 1,1 miliard de euro are o finanțare bătută în cuie, în timp ce restul de 4,2 miliarde rămân de găsit prin alte părți. Prioritatea zero este un nou pod mixt la Giurgiu-Ruse, o investiție de 1,57 miliarde de euro.

Studiul de fezabilitate ar trebui să fie gata până în 2027, iar buldozerele ar trebui să termine treaba în 2032, deși fondurile europene sigure acoperă de abia 6,9 milioane de euro.

Ce fac vecinii bulgari și greci pe șantiere?

Nici modernizarea liniei Calafat – Craiova nu stă mai bine: costă 730 de milioane de euro, dar n-are un ban asigurat. Mai mult, pe axa estică, ruta Ploiești – Pașcani – Vicșani înghite 1,7 miliarde de euro, cu o pornire timidă estimată după 2030.

De cealaltă parte a Dunării, Bulgaria își concentrează forțele pe axa Sofia – Vidin, împărțită în trei șantiere de 1,77 miliarde de euro.

Cel mai mult costă tronsonul Mezdra – Medkovets, adică aproape un miliard de euro, bani care deocamdată lipsesc cu desăvârșire. În sud, Grecia își prioritizează propriile porturi și nordul țării. Linia Nea Karvali – Toxotes costă 269 de milioane de euro, din care 213 milioane sunt deja ca și bănuți în cont.

Vom avea trenuri moderne sau doar promisiuni?

În schimb, devierile vitale spre portul Alexandroupoli abia bâjbâie prin faza de studii, fără niciun leu alocat.

Ca tot acest angrenaj transfrontalier să funcționeze ceas, nu e de ajuns doar să vopsești șinele.

Electrificarea liniilor și montarea unor sisteme moderne de semnalizare sunt litere de lege.

În plus, planul nu uită de vremurile pe care le trăim: o parte importantă a infrastructurii va avea o dublă utilizare, civilă și militară, asigurând mobilitatea trupelor și a tehnicii într-o zonă fierbinte pe harta geopolitică.