Nord-Vestul României conduce veniturile medii, Sud-Estul depinde cel mai mult de ajutorul de stat

Cum se compară veniturile din Muntenia cu cele din alte regiuni ale României?

Nord-Vestul României se distinge prin veniturile medii lunare cele mai mari din țară, în timp ce Sud-Estul se bazează în mare măsură pe transferuri sociale pentru a susține bugetele gospodăriilor, conform datelor publicate de Profit. ro și validate de Institutul Național de Statistică (INS) prin Ancheta bugetelor de familie.

În Nord-Vest, gospodăriile au înregistrat venituri medii lunare de 13.034 lei – o valoare cu 37% peste media națională. Această performanță este determinată în mare parte de salarii, care au contribuit cu 10.227 lei pe gospodărie, reprezentând 78,5% din totalul veniturilor – cea mai mare pondere din toată România.

Pensiile, prin contrast, au avut un impact relativ scăzut, contribuind doar cu 12,2% (1.590 lei) la veniturile totale.

Datele arată, de asemenea, o consolidare semnificativă a polului economic format în jurul axei Cluj-Oradea, unde condițiile de ocupare a forței de muncă generează venituri superioare celei din majoritatea altor regiuni.

Nord-Vestul deține și cel mai mare nivel de venituri din proprietate înregistrat în statistici, cu o medie de 62 de lei pe gospodărie – un indicator al prezenței de active imobiliare sau financiare cu rendament.

Regiunea Centru se află precis pe media națională, cu venituri totale medii de 9.505 lei pe gospodărie pe lună. Salariile reprezintă aici 65,4% din venituri (aproximativ 6.216 lei), iar pensiile 18,4% (1.749 lei). Un aspect de remarcat este că Centrul deține cea mai mare valoare a veniturilor provenite din activități independente neagricole, cu 498 de lei pe gospodărie – mai mult decât dublul mediei naționale în acest domeniu.

Aceste venituri reflectă o dezvoltare semnificativă a sectorului de servicii, freelance sau afaceri mici nelegate de agricultură.

Muntenia prezintă o situație diferită. Veniturile totale ale gospodăriilor au fost de 9.094 lei pe lună, un nivel sub cel al regiunilor Nord-Vest și Centru.

Ce face Nord-Vestul să aibă cele mai mari venituri medii lunare din țară?

Salariile au contribuit cu 6.397 lei, reprezentând 70,4% din venituri – a treia cea mai mare pondere din România, după București-Ilfov și Nord-Vest. Pensiile au reprezentat 18,5% (1.682 lei), iar veniturile din agricultură au fost extremement scăzute: doar 14 lei pe gospodărie, cea mai mică valoare din țară.

Veniturile din proprietate au fost aproape nule, cu o medie de doar 32 de lei pe lună, indicând o prezență foarte limitată de active care generează rendament pasiv.

În Sud-Muntenia, veniturile totale au fost de 9.113 lei pe gospodărie, iar salariile au reprezentat aproximativ 69% din total – o valoare coerentă cu cele menționate anterior pentru această zonă. Prestațiile sociale au ajuns la 1.960 de lei pe gospodărie, iar veniturile în natură au depășit media națională, sugerând o mai mare dependență de ajutoare în natură (cum sunt alimentele, combustibili sau alte beneficii în natură) decât media țării.

Sud-Vest Oltenia a raportat venituri totale de 9.017 lei pe gospodărie, dar se remarcă printr-o pondere ridicată a pensiilor: 19,2% din venituri totale, una dintre cele mai mari din țară. Acest lucru indică o populație mai batrâne sau o mai mare concentrare de pensionari în această regiune, cu un impact semnificativ pe structura veniturilor.

Sud-Estul se situează pe ultimul loc în clasamentul regional, cu venituri totale medii de doar 8.271 lei pe gospodărie pe lună – cel mai mic nivel înregistrat în România. Salariile au reprezentat 64,6% din venituri (aproximativ 5.343 lei), iar pensiile au contribuit cu exact 20% (1.654 lei), cea mai mare pondere din toate regiunile.

Când se adaugă și alte prestații sociale, transferurile sociale totale ajung să reprezinte aproape un sfert (25%) din veniturile gospodăriilor, reflectând o dependență puternică de sistemele de asigurări sociale și ajutor de stat pentru a acoperi cheltuielile de viață.

Nord-Estul a ocupat al doilea loc din punct de vedere al veniturilor scăzute, cu o medie de 8.318 lei pe gospodărie pe lună. Totuși, se distinge prin cea mai mică dependență de salarii din țară: doar 56,1% din venituri (aproximativ 4.666 lei) au provenit din salarii. În schimb, agricultura a adus o contribuție semnificativă de 181 de lei pe gospodărie – cea mai mare valoare regională în acest domeniu – iar veniturile în natură au fost de 1.039 de lei pe gospodărie, echivalentul a 12,5% din venituri totale, mai mult decât dublul mediei națională.

Acest lucru sugerează o structură economică mai orientată către autoconsum și producție pentru propriul consum, cu o prezență semnificativă de resurse obținute în natură (lemn, hrana producă de gospodară, etc.).