Parchetul ICCJ investighează infracțiuni contra umanității în dosarul alegerilor 2024
Peste 600 de plângeri individuale în documentul oficial!
Autoritățile judiciare de nivel înalt din România au pornit o investigație complexă, cautând să identifice posibile abuzuri majore în procesul de invalidare a voturilor din scrutinul prezidențial din 2024. Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat existența unui dosar penal activ, deschis special pentru a examina faptele, nu încă persoanele definite, după ce au fost depuse sute de sesizări de cetățeni.
Știri de Ultimă Oră
Bruxelles pregătește scut comercial: noi restricții la importuri pentru a salva industriile europene
București: Ceață și ploi, dar termometrele rămân sus până vineri
Zeci de mii de elevi și profesori au ieșit pe stradă în Grecia: cer mai multă educație publică
Putin dă verde negocierilor: Trilaterala cu SUA și Ucraina, la vedereDocumentul oficial menționează peste 600 de plângeri individuale, depuse de oameni care consideră că blocările administrative au fost folosite pentru a contesta rezultatele votului din 24 noiembrie 2024. Dosarul, cu numărul de înregistrare 48/76/P/2026, se concentrează pe acuzații grave: formarea unui grup infracțional organizat și săvârșirea de acte calificabile drept infracțiuni contra umanității — o calificare juridică extrem de rară în România, rezervată de obicei regimurilor totalitare sau conflictelor armate.
Printre funcționarii implicați se numesc figuri de top din ierarhia statală, aflați în poziții de putere decisivă în momentul incidentului sau imediat după. Printre ei: președintele României de atunci, Klaus Iohannis, și membrii sfaturilor prezidențiale; premierul Marcel Ciolacu și mai mulți miniștri din guvern; șeful Statului Major al Apărării; oficialii de conducere din serviciile secrete; foști și membri actuali ai Curții Constituționale; precum și procurorul general al PÎCCJ, Florența Alex, și procurorii Marius Iacob și Gheorghe Cornescu, din Secția de Urmărire Penală și Criminalistică.
Decizia de a porni urmărirea penală „in rem” a fost formalizată printr-o
Decizia de a porni urmărirea penală „in rem” a fost formalizată printr-o ordonanță emisă la 27 iulie 2026. Conform cererilor, suspectele au acționat într-un mod coordonat pentru a submina mecanismele democratice. Acuzările se bazează pe articole din Codul Penal: constituirea grupului infracțional organizat (art. 367 alin. 1), abuzul în serviciu (art. 297 alin. 1), complicitatea la uzurparea funcției (art. 48 raportat la art. 300), impedimentarea exercitării drepturilor electorale (art. 385 alin. 1), darea de mită (art. 290 alin. 1), represiunea nedreaptă (art. 283 alin. 1 și 2) și, în special, infracțiunea contra umanității definită la art. 439 alin. 1 litera j.
Introducerea cauzei într-un dosar penal, având în vedere gravitatea acuzațiilor precum „infracțiuni contra umanității”, marchează un moment de cotitură în istoria justiției românești de după revoluția din decembrie 1989. Procesul de anulare a alegerilor din România a generat ecouri internaționale, fiind discutat și în Parlamentul European. În același timp, presiunile externe continuă asupra Comisiei Europene pentru finalizarea anchetei privind platforma TikTok, în timp ce proteste ample au susținut candidatului Călin Georgescu.
Pe plan intern, evenimente variate au punctat agenda știrilor: un incident la pelerinajul Sfintei Parascheva din Iași, unde o persoană a fost implicată într-un eveniment nefericit; votul grupurilor parlamentare PNL pentru guvern; anunțul surprinzător al președintelui Donald Trump privind achiziția unor active; utilizarea abuzivă a bunătății unui bătrân din Alba, care a dus la o sumă de 139.000 lei; prahovenii care au trebuit să returneze zeci de mii de euro către CAR; furtul unei mașini cu o fetiță de șapte ani înăuntrul; un incident grav într-un liceu din Bacău cu o bucată de tencială desprinsă; un șofer alcoolic din Suceava dat afară și apoi reangajat; impresiunile turiștilor norvegieni despre pelerinaj; și reținerea unui pasager din Spania sosit în Vama Nădlac.