Președintele Iohannis, acuzat de încălcarea Constituției: România, fără premier desemnat de aproape o lună
Obligația Constituțională, ignorată
Adrian Toni Neacșu, avocat și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, îl acuză pe președintele Klaus Iohannis că nu și-a îndeplinit o obligație fundamentală prevăzută de Constituție: numirea unui candidat la funcția de prim-ministru. Au trecut 28 de zile de la consultările politice desfășurate la Palatul Cotroceni, pe 23 iunie, iar România nu are încă un premier desemnat.
Știri de Ultimă Oră
Reforma bugetară: Cifrele care demască iluziile
Fostul CFO primește pedeapsa de închisoare pentru fraudă de împrumut de 4,3 milioane de dolari
Fără Messi, dar cu inimi pline: Mii de fani au întâmpinat naționala Argentinei
Brutăria Costco, sub tirul criticilor: ce nemulțumește clienții?În aceste circumstanțe, Adrian Toni Neacșu susține că situația trebuie adusă în fața Curții Constituționale. Aceasta este singura autoritate care poate stabili existența unui conflict juridic de natură constituțională și, implicit, poate forța președintele să inițieze procedura de învestire a unui nou guvern.
Adrian Toni Neacșu consideră că neîndeplinirea acestei obligații reprezintă un „eșec serios”. Fostul membru CSM subliniază că președintele nu are libertatea de a amâna la nesfârșit nominalizarea unui candidat. Articolul 103 (1) din Constituție este clar în această privință. Pe 28 iunie, Curtea Constituțională a declarat că „un candidat la funcția de prim-ministru trebuie să fie desemnat, deoarece este o obligație serioasă a președintelui”.
Articolul 103 din Constituție stipulează că „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru” după consultarea partidului care deține majoritatea absolută sau, în absența acesteia, a partidelor reprezentate în Parlament. „Constituția spune ‘desemnează’, nu ‘poate desemna’”, insistă Adrian Toni Neacșu, subliniind formularea imperativă a Legii Fundamentale. În opinia sa, consultările nu pot fi transformate într-un proces politic fără termen și fără rezultat.
Decizii CCR, ignorate de Președinte?
„Textul constituțional nu utilizează formula ‘poate desemna’, ci stabilește o obligație de a acționa, de a face ceva, de a decide. Așadar, consultările cu partidele politice ar fi trebuit să se încheie cu desemnarea unui candidat, deoarece acestea nu sunt doar un act formal de curtoazie, nici un simplu schimb de opinii politice”, a explicat fostul membru al CSM.
Administrația Prezidențială a anunțat oficial că absența unei nominalizări după runda de consultări din 23 iunie se datorează faptului că „nu s-a putut stabili un termen precis pentru numirea nominalizării președinției parlamentare a președintelui”. Această formulare, repetitivă și neclară în comunicatul original, sugerează o lipsă de voință sau de consens care a blocat procesul.
Neacșu invocă Decizia nr. 504/2019 a CCR, emisă într-un conflict constituțional privind numirea miniștrilor interimari. Curtea a stabilit atunci un principiu aplicabil obligațiilor constituționale ale președintelui: „Nimeni nu poate fi acuzat că a pus condiții care nu există în Constituție. Fostul membru al CSM nu poate fi interpretat ca întârziind sine die îndeplinirea acestei obligații constituționale.”
De aceea, Neacșu susține că lipsa unui termen scris în Constituție nu poate transforma numirea prim-ministrului într-o opțiune discreționară și nici nu poate justifica prelungirea nelimitată a crizei guvernamentale. Acuzația adusă președintelui Iohannis este că ar impune condiții care nu sunt prevăzute în Constituție. Articolul 103 nu menționează astfel de cerințe. Argumentul său se bazează, de asemenea, pe o opinie separată exprimată în cadrul Deciziei CCR nr. 85/2019, care subliniază că sprijinul acordat unui candidat nu poate fi condiționat de aspecte neprevăzute de legea fundamentală.