Prognoza meteo pentru iarna 2026-2027 în România: unde va cadea cea mai multă zăpadă

Cum s-au schimbat brusc prognozele în octombrie?

Prevederi meteo pentru sezonul rece 2026-2027 în România: unde se așteaptă cele mai generoase ninsori

Datele meteorologice de ultimă oră, referitoare la prognozele sezoniere, conturează un tablou complex pentru perioada iernii 2026-2027.

În Statele Unite, sudul și centrul țării se așteaptă să primească cantități de zăpadă mai mari decât media istorică, în timp ce nordul SUA, sudul Canadei și majoritatea teritoriilor europene se pregătesc pentru o iarnă mai săracă în precipitații solide.

Autorii raportului de la Severe Weather Europe subliniază că sezonul de zăpadă va demara lent, cu vârfurile de activitate meteorologică concentrându-se în a doua jumătate a iernii și, posibil, chiar la începutul primăverii.

Pentru România, estimările actuale sugerează un sezon rece ușor mai sărac în zăpadă decât media calculată pe ultimele trei decenii.

Analiza detaliată a evoluției estimărilor arată că, în luna octombrie, prognozele au suferit modificări semnificative.

Sezonul de zăpadă este prevăzut să înceapă lent în decembrie, iar semnalele cele mai puternice privind volumul precipitațiilor solide vor apărea în a doua parte a iernii.

Acest tipar de evoluție este caracteristic unui episod intens de El Niño, care redistribuie circulația atmosferică la scară continentală. Raportul include hărți complete ale prognozei de zăpadă, evidențiind schimbările față de luna precedentă și oferiind o perspectivă asupra stațiunilor de schi. Un instrument interactiv, numit Snowfall Explorer, permite utilizatorilor să consulte predicții detaliate pentru diverse regiuni din SUA, Canada și Europa.

În ce privește România, modelul ECMWF, utilizat pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 2026 și 1 mai 2027, prezice o acumulare medie de aproximativ 89 de centimetri de zăpadă la nivel național. Această cifră este inferioară mediei istorice calculate pentru perioada 1995–2024, care se situiază la aproximativ 97,1 centimetri.

Este important de precizat că această valoare se referă la totalul precipitațiilor solide pe durata întregului sezon, nu la grosimea stratului de zăpadă prezentă simultan la suprafața solului.

Spre finalul iernii meteorologice, adică în luna februarie, modelul identifică un deficit de aproximativ 3,6 centimetri față de mediile obișnuite.

Spre finalul iernii meteorologice, adică în luna februarie

Diferențele regionale sunt însă notabile.

În nordul Transilvaniei, în județul Maramureș și în zonele montane din Carpații Orientali, se prevăd cantități de zăpadă cu aproximativ 5 până la 15 centimetri peste media multianuală.

Hărțile meteorologice evidențiază un semnal favorabil pentru ninsori și în zona montană din apropierea Clujului, care se extinde spre nord-estul țării. Dimpotrivă, sudul și sud-estul României sunt destinate unei ierni mai uscate. În regiunile Munteniei, Dobrogei și Olteniei, care cuprind aglomerările București, Constanța și Craiova, se estimează un deficit de 5 la 15 centimetri.

Aceste cifre indică o probabilitate crescută pentru perioade cu temperaturi mai ridicate, unde precipitațiile se vor prezenta sub formă de ploaie sau lapoviță. O situație similară este prevăzută în Banat și Crișana, unde în zona Timișoarei deficitul estimat se situiază între 7 și 15 centimetri.

În Moldova, mai ales în axa Iași–Bacău, cantitățile de zăpadă ar trebui să fie apropiate de mediile istorice sau ușor inferioare acestora.

Modelele sezoniere conturează un demaraj lent al acumulării de zăpadă. Luna decembrie 2026 nu prezintă semnale de precipitații solide peste normal în regiunile analizate, iar episoadele cele mai semnificative sunt așteptate în a doua parte a sezonului rece.

La nivel european, luna februarie 2027 arată un semnal mai favorabil pentru ninsori în anumite zone centrale, estice și nord-estice. În extremul nordic al continentului, acest tipar se poate prelungi până în martie. Această evoluție este legată de un episod puternic de El Niño, care afectează circulația atmosferică la scară largă.

Experții precizează însă că aceste predicții sezoniere descriu doar tendințe generale și nu permit stabilirea cu exactitate a datelor specifice în care vor avea loc ninsorile.

Unul dintre factorii cheie luat în calcul pentru sezonul rece este dezvoltarea unui episod puternic de El Niño în Oceanul Pacific. Datele din baza NOAA CRW relevă anomalii pozitive semnificative ale temperaturii apei în zona tropicală a Pacificului. În partea estică a oceanului, temperatura apei a depășit local valorile normale cu peste șapte grade Celsius pe o suprafață vastă. Aceste condiții sunt asociate cu un fenomen denumit Super El Niño, capabil de a modifica circulația atmosferică și distribuția precipitațiilor în emisfera nordică. De regulă, episoadele El Niño ating vârfurile de intensitate la finalul toamnei sau începutul iernii, iar efectele lor pot persista până în primăvară. În Statele Unite, un asemenea fenomen poate favoriza extinderea curentului-jet din Pacific și deplasarea sistemelor de presiune scăzută spre sud.

Această configurație poate aduce precipitații mai abundente și temperaturi suficient de reduse pentru a genera zăpadă.

Totuși, cantitatea finală de zăpadă depinde și de temperaturile înregistrate în timpul furtunilor; o creștere a precipitațiilor nu garantează automat o cantitate mai mare de zăpadă dacă temperaturile rămân ridicate.