Recalcularea pensiilor: Cine primește bani în plus și cine riscă să returneze sume încasate

Începe recalibrarea pensiilor conform legii?

Auditul extern al sistemului de pensii a scos în evidență o serie de disonanțe financiare semnificative, punând sub semnul întrebării corectitudinea calculărilor efectuate în ultima perioadă. Conform concluziilor prezentate de Curtea de Conturi, există un decalaj major între sumele efectiv plătite și cele teoretice, generând atât datorii la bugetul de stat, cât și drepturi neîncasate de către beneficiari.

Această situație complexă afectează mii de cetățeni, iar autoritățile competente insistă asupra faptului că cifrele agregate nu trebuie interpretate ca o obligațiune imediată de rambursare pentru fiecare individ.

Procesul de recalibrare a drepturilor de pensie, inițiat în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023, a necesitat o revizuire exhaustivă a unui volum impresionant de dosare. Operațiunea a implicat nu doar recalcularea matematică, ci și integrarea sau corectarea datelor în bazele de date ale instituțiilor publice. În urma acestei verificări amănunțite, auditorii au identificat multiple categorii de erori și neconformități.

Dintre acestea se numără discrepanțe în punctajele aplicate la stabilirea pensiilor de vârstă, anomalii legate de punctele de stabilitate, greșeli în calculul pensiilor de invaliditate sau de serviciu, precum și plațe efectuate post-mortem, adică după decesul titularului dreptului.

Populația supusă analizei statistice în cadrul acestui audit cuprinde 3.649.175 de persoane care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.

Analiza eșantioanelor selectate a relevat o simetrie interesantă: au fost detectate nouă cazuri în care punctajele utilizate au fost supraestimate față de cele corecte, dar și alte nouă situații în care valorile au fost subevaluate.

Pe baza acestor date, s-au proiectat estimări pentru întreaga populație țintită.

Ce se întâmplă cu pensiile stabilite înainte de recalculare?

Rezultatele arată o supraevaluare a cheltuielilor cu pensii de circa 71,1 milioane de lei, în timp ce subevaluarea drepturilor atinge suma de aproximativ 230,3 milioane de lei.

Aceste date demonstrează clar că problema nu se rezumă doar la recuperarea de bani de la pensionari, ci include și corectarea unor drepturi care au fost inițial calculate la o valoare mai mică decât cea legală.

O altă dimensiune importantă a auditului privește drepturile de pensie stabilite înainte de recalcularea actuală. Pentru această categorie, valoarea subevaluărilor a fost estimată la peste 311 milioane de lei. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) subliniază un aspect crucial: valorile obținute prin extrapolare statistică nu constituie automat datorii individuale. Cu alte cuvinte, simplul fapt că auditul a estimat o anumită sumă globală plătită în plus nu impune ca fiecare persoană din grupul analizat să restituie bani statului.

Stabilirea unei eventuale diferențe necesită o verificare individuală a dosarului fiecărui pensionar.

Doar după confirmarea unei erori concrete se poate decide dacă persoana are de primit o sumă suplimentară sau dacă există fonduri încasate necuvenit care trebuie recuperate.

În cazul în care se confirmă o subevaluare, drepturile trebuie ajustate, iar diferențele rezultate sunt acordate conform legii. În situația opusă, când s-au plătit sume mai mari decât cele prevăzute legal, se declanșează procedura de recuperare. CNPP specifică că revizuirea drepturilor de pensie poate fi inițiată fie din oficiu, fie la solicitarea pensionarului, ori de câte ori se constată o discrepanță între sumele plătite și cele cuvenite legal.

De regulă, aceste ajustări se realizează în termenul general de prescripție de trei ani, calculat de la data constatării diferenței. Totuși, există excepții și situații speciale, determinate de natura erorii care a generat discrepanța. Recuperarea sumelor nu implică obligatoriu plata integrală într-o singură tranșă, oferind flexibilitate în soluționarea acestor dezechilibre financiare.