România cheltuie 134 euro pe importuri pentru fiecare 100 euro din exporturi

Ce trebuie să facem pentru a echilibra comerțul?

România a cheltuit 134 de euro pentru fiecare 100 de euro obținuți din exporturi, un semnal alarmant al dezbalanței comerciale, confirmat de datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) privind primele opt luni ale anului 2026. Deficitul comercial al țării a ajuns în această perioadă la 22,44 miliarde de euro, o creștere de 307 milioane de euro față de același interval din anul anterior, ceea ce subliniază o tendință preocupantă de aprofundare a dependenței externe.

Deși exporturile au înregistrat o creștere procentuală de 4%, ajungând la 65,82 miliarde de euro, importurile au crescut mai puțin în termeni procentuali — doar 3,4% — dar au ajuns la o valoare absolută semnificativ mai mare: 88,27 miliarde de euro. Acest aparenț paradox se explică prin punctul de plecare foarte desfavorabil: deoarece România importă deja mult mai mult decât exportă, chiar și o creștere mai mică a importurilor, în valoare absolută, poate genera o creștere mai mare a deficitului decât o creștere mai mare a exporturilor.

În alte cuvânti, baza de plecare este atât de dezechilibrată încât evoluțiile procentuale nu reflectă adecvat impactul real asupra balanței.

Situația s-a aggravat în luna august, când deficitul comercial a ajuns la 3,14 miliarde de euro într-o singură lună — cu aproximativ 590 de milioane de euro mai mult decât în august 2025. Exporturile lunare au ajuns la 7,55 miliarde de euro, crescând cu 11,6% față de anul precedent, iar importurile au urcat la 10,69 miliarde de euro, cu o creștere de 13,7%.

Această accelerare mai rapidă a importurilor față de exporturi a anulat beneficiile lunii favorabile pentru producătorii locali, transformând un potențial surplus într-un deficit semnificativ.

O analiză detaliată a structurii comerțului exterior evidențează vulnerabilitățile structurale ale economiei românești.

Cele mai mari diferențe apar la produsele chimice și derivatele lor: România a exportat astfel de mărfuri în valoare de 3,85 miliarde de euro, iar importurile au ajuns la 13,28 miliarde de euro, generând un deficit de aproximativ 9,43 miliarde de euro.

Cum putem opri spirală deficitului comercial al României?

Această sumă reprezintă circa 42% din deficitul comercial total al țării în primele opt luni.

La mărfurile manufacturate clasificate după materia primă, deficitul a ajuns la 4,74 miliarde de euro, iar la combustibilii și produsele derivate, la 3,75 miliarde de euro.

În conjunto, aceste trei categorii explică aproape 80% din deficitul comercial național.

Aceste date sugerează o dependență profundă a economiei românești față de importurile de resurse esențiale: substanțe chimice, materiale industriale, combustibili și energie.

O parte semnificativă dintre aceste intranti este utilizată chiar de companiile care produc ulterior bunuri destinate exportului, ceea ce face ca orice tentativa de reducere bruscă a importurilor să poată avea efecte contraproducente pe termen lung, afectând competitivitatea sectorului exportator.

Concluzia este clară: problema nu este doar de volum, ci de structură. Fără o diversificare a producției interne și o reducere a dependenței de inputuri importate — în special în sectoarele tehnologice și industriale — deficitul comercial va rămâne o vulnerabilitate persistentă, indiferent de performanța exporturilor în anii viitori.

Combaterea acestui desechilibru necesită politici industriale coerente, investiții în cercetare și inovare, precum și sprijin pentru valorificarea locală a resurselor, nu doar restricții asupra importurilor. Fără asemenea măsuri, chiar și o lună bună pentru exportatori poate fi anulată rapid de o creștere mai accelerată a cumpărăturilor din strainătate.