România face deficit în scădere, dar firmele sunt sub presiune în incertitudinea politică

Câteva cifre esențiale ajută să înțelegem situația?

Presiunea pe sectorul privat din România devine tot mai evidentă, chiar dacă indicatorii macroeconomici arată o unele bune.

Datele recente arată o economie care începe să se stabilizeze după o perioadă de ajustare fiscală severă, dar sistemul nu are încă suficiente rezistență pentru a absorbi o criză politică prelungită fără daune.

Întreprinderilor le atentionează acum calendarul imint al următoarelor două săptămâni — va fi decisiv. Votul de investitură al noului guvern în Parlament se așteaptă pentru jurul datei de 28 septembrie. Dacă nu va fi făcută o rectificare bugetară, sistemul național de sănătate rămâne fără resurse financiare începând cu 1 octombrie.

Pe 2 octombrie, Standard & Poor’s va publica noua evaluare a ratingului României — un test crucial, mai ales că Fitch a avertizat deja în iulie.

Câteva cifre esențiale ajută să înțelegem situația. În primele șapte luni ai lui 2026, deficitul bugetar a scăzut cu 37% față de anul trecut, coborând de la 3,99% la 2,34% din PIB. Inflația a scăzut semnificativ: de peste 10% în iunie la 6,2% în august, fiind pentru prima dată în peste un an sub rata dobânzii de politică monetară a BNR.

Veniturile din TVA au depășit cu 18,56 miliarde de lei nivelul din 2025.

Totuși, costul asigurării împotriva riscului de neplată al datoriilor rămâne la 144 de puncte de bază — de două ori mai mare decât la Oman și Indonezia.

Randamentul obligațiunilor în lei cu maturitate de doi ani, fixat la 6,52%, este cel mai mare din UE. Până la 10 septembrie, România a acoperit doar 65% din necesarul anual de finanțare, estimat la 265 de miliarde de lei.

Clasamentele internaționale reflectă această tensiune.

Cine este Cornelia Năstase, directorul general al CC Tax Advisory?

În studiul IMD privind competitivitatea, România a pierdut 12 poziții într-un an. La eficiența mediului de afaceri, e pe locul 69 din 70 economii analizate, după o scădere de 19 poziții. Această stabilizare macroeconomică coexiste cu o degradare clară a componentei productive.

Între 2024 și jumătatea lui 2026, numărul de salariați activi a scăzut cu peste 185.000 de persoane. Industriea prelucrătoare a pierdut peste 51.000 de angajați, dintre care aproximativ 18.000 din automobilă.

Aceste schimbări afectează direct bugetul public: mai puține locuri de muncă și o industrie slăbită înseamnă mai puține venituri din impozite și contribuții, consumul intern scade și companiile care rămân active sunt supuse unei presiuni suplimentare.

Rata șomajului a ajuns la 6,8% la finalul primului semestru — cel mai ridicat nivel din ultima decadă, chiar peste maximul de la pandemie. Industria se îndreaptă spre al treilea an consecutiv de contracție.

Cornelia Năstase, directorul general al CC Tax Advisory, spune că economia nu intră în așteptare doar pentru că politica traversează o criză. Salariile, TVA-ul, contribuțiile sociale, ratele la credite și facturile către furnizori au termene fixe. Pentru o firmă, incertitudinea politică nu este doar o discuție în media — este un cost concret, care afectează bugetul, fluxul de numerar și deciziile privind investițiile sau angajările.

De patru ani, mesajul este același: instabilitatea fiscală costă mai mult decât orice nivel de impozitare. Nu mai e o observație teoretică — e un preț plătit prin dobânzile la împrumuturi.

Deși România a reducut deficitul și a înjumătățit inflația, se împrumută la condiții similare cu ale țărilor cu rating „junk”, pentru că piețele nu reacționează doar la cifrele îmbunătățite, ci la predictibilitate.

Rectificarea bugetară și proiectul de buget pentru 2027 sunt cele două documente care vor decide atât ratingul suveran, cât și sistemul fiscal pentru firmele românești în anul viitor. Ambele depind de formarea unui guvern funcțional.

Mesajul către noul Executiv rămâne același: consultări autentice înainte de adoptarea măsurilor fiscale, nu după, și instituirea unei reguli clare — niciun document fiscal nu trebuie să ajungă la ședința de Guvern fără o fișă de impact publicată pentru IMM-uri, care să specifice numărul de firme afectate și costurile asociate. Feedback-ul de la clienți confirma această realitate: nicio companie nu a amânat o investiție din cauza nivelului absolut de impozitare. Amânările au apărut pentru că antreprenorii nu știu ce va urma.