România, printre ultimele țări din UE în lupta împotriva sărăciei energetice

Sărăcia energetică lovește în fiecare a cincea gospodărie?

În ultimele săptămâni, un raport recent scoate în evidență o realitate alarmantă: aproximativ una din cinci locuințe din România trece sub linia de sărăcie imediat după ce plata facturilor de energie este efectuată. Această descoperire a stârnit îngrijorare în rândul experților, care avertizează că, fără intervenții concrete, situația se poate agrava semnificativ.

Conform unui studiu realizat de Asociația „Energia Inteligentă”, 37% dintre români acoperă peste 10% din bugetul lunar pentru facturile la energie.

În contextul Uniunii Europene, acest procent reprezintă al doilea cel mai ridicat nivel, fiind urmat doar de Bulgaria, unde 40% dintre locuitori se confruntă cu aceeași povară.

37% dintre români cheltuiesc peste 10% din venit pe energie!

Indicatorii oficiali privind sărăcia energetică în UE se bazează în principal pe incapacitatea de a menține o locuință la o temperatură adecvată, însă această măsură nu reflectă pe deplin realitatea financiară a familiilor.

Pragul de 10% din venitului total este mult mai reprezentativ pentru situația economică, indicând că, deși locuința poate rămâne călduroasă, alte cheltuieli esențiale – cum ar fi hrana, sănătatea sau educația – pot fi reduse pentru a acoperi costurile energiei.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației, subliniază că acest fenomen este „sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare”.

Costurile energiei afectează bugetul și viitorul familiilor?

Chisăliță avertizează că, în timp ce gospodăria poate menține condiții de căldură, aceasta poate fi obligată să renunțe la vacanțe, la economii sau la siguranța financiară pe termen lung. Această presiune constantă poate duce la vulnerabilitate economică și tensiune socială. În plus, în regiuni precum estul și sud-estul Europei, unde România se află, 30-40% dintre gospodării cheltuiesc peste 10% din bugetul lor pentru energie. Acest lucru se datorează combinării veniturilor mici cu locuințe slab izolate și sisteme de încălzire ineficiente.

Pentru o familie cu venit redus, facturile de energie pot ajunge chiar și la 15-20% din venit.

În nordul Europei, sărăcia energetică e mai puțin prezentă!

În țările din sudul Europei, cum ar fi Spania și Portugalia, provocarea nu constă doar în venituri, ci și în calitatea locuințelor și volatilitatea prețurilor la electricitate. În aceste state, aproximativ 20-25% dintre gospodării pot depăși pragul de 10% din bugetul lor destinat energiei.

În schimb, în nordul și vestul Europei – inclusiv Finlanda, Danemarca și Luxemburg – procentul scade la intervalul de 5-10%, nu pentru că energia este mai ieftină, ci pentru că veniturile sunt mai mari, clădirile sunt mai eficiente din punct de vedere energetic și sistemele sociale sunt mai robuste.

Chisăliță subliniază că această diferență nu este doar economică, ci reprezintă o fractură structurală în cadrul Uniunii, care ar putea fi agravată în următorii ani.

Prognoza se înrăutățește: 25% dintre europeni?

Statistici ale Uniunii Europene arată că aproximativ 17-20% dintre gospodăriile europene simt o presiune constantă asupra bugetului după plata energiei.

Această proporție se așteaptă să crească la 23-25% în următorii ani, din cauza inflației care rămâne peste creșterea salariilor reale, a volatilității prețurilor energiei și a stagnării productivității europene.

O Europă în care aproximativ 25% dintre populație se află în risc de sărăcie energetică ar putea deveni mai fragmentată din punct de vedere politic, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism.

Sprijină jurnalismul independent care ține pasul cu realitatea!

Sărăcia energetică și presiunea costului vieții pot alimenta partide anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste, iar în statele din Est și Sud, unde povara energetică este mai mare, tensiunile pot crește cu o rată mai rapidă.

În contextul acestor provocări, autorii articolului îndeamnă cititorii să devină membri ai „HotNews Premium”, pentru a sprijini jurnalismul independent și presă europeană.

Această inițiativă nu se limitează la achiziționarea unui abonament de o lună sau o an, ci la contribuția la un serviciu de vigilență publică care beneficiază comunitățile noastre, indiferent de orientările politice.