Securitatea apei în România până în 2035: planul anti-sechetoare și pierderi din rețele

Ce costuri ascunse ne înghit resursele de apă?

Schimbările climatice apasă tot mai tare pe resursele noastre de apă. În acest context, profesorul Daniel Constantin Diaconu, geograf și hidrolog, a lansat recent volumul „Plan Strategic pentru Securitatea Resursei de Apă a României”. Documentul conturează o strategie detaliată pentru perioada 2026–2035. Nu este vorba doar de recomandări tehnice, ci de o chemare la acțiune națională. Diaconu tratează apa ca pe un instrument de securitate, esențial pentru supraviețuirea și dezvoltarea țării.

Mesajul său este clar: România nu are o bogăție de apă nelimitată, ci o resursă regenerabilă, dar extrem de limitată spațial și temporal. Aceasta impune o gestionare responsabilă și visionară.

Cartea a fost prezentată la Facultatea de Studii Interdisciplinare a Universității din București, într-un eveniment care a adunat specialiști din hidrologie, geografie și politici publice.

Aici, Diaconu a expus vulnerabilitățile sistemului național de management al apei.

El a identificat o dublă criză: una de infrastructură, cu rețele vechi care pierd multă apă, și alta de guvernanță, marcată de suprapunerea atribuțiilor instituționale și o coordonare slabă.

La acestea se adaugă proiecte eșuate și impactul sever al fenomenelor climatice extreme, care alterează regimul hidrologic.

Un punct central al discursului a fost disponibilitatea neegală a apei în țară.

Dobrogea este regiunea cea mai săracă în resurse, raportat la numărul de locuitori, iar o mare parte din teritoriu se află în pragul stresului hidric. Pentru a ilustra realitatea, profesorul a relatat experiența dintr-o localitate cu circa 1.800 de locuitori. După o inventariere a surselor de suprafață și subterană, niciuna nu s-a încadrat în parametrii calitativi acceptabili.

Apa folosită pentru băut, spălat, gătit și irigații era contaminată de

Apa folosită pentru băut, spălat, gătit și irigații era contaminată de activitățile umane, fără ca locuitorii să știe de riscurile pe care le asumaau.

Pe lângă calitate, Diaconu a atras atenția asupra pierderilor din rețelele de distribuție.

În Capitală, Apa Nova a modernizat rețeaua și a redus pierderile sub 20%, un progres semnificativ. Totuși, cantități mari de apă se pierd încă în sistem. Soluția propusă în plan este implementarea unor senzori avansați, care să identifice rapid locurile de scurgere.

Astfel, operatorii pot monitoriza scăderea presiunii, pot izola sectorul afectat și pot repara imediat, minimizând risipa.

Costul apei este strâns legat de prețul energiei electrice.

Captarea, tratarea și distribuția consumă multă energie, iar creșterea tarifelor la electricitate se reflectă direct în factura consumatorilor. Un alt sector critic este agricultura. Diaconu avertizează că, dacă am încerca să irigăm tradițional întreaga suprafață agricolă, resursele nu ar fi suficiente.

În ultimii patru-cinci ani, pierderile din agricultură cauzate de fenomene climatice extreme au ajuns la aproximativ 10 miliarde de euro. Cifra subliniază urgența adoptării unor metode de irigare eficiente și a unui management mai inteligent al resursei.

Planul lui Daniel Diaconu nu este doar un set de obiective tehnice, ci o viziune care impune o schimbare de mentalitate.

Apa nu mai este o resursă comună, ci un pilon al securității naționale. Aspectele legate de calitate, cantitate, eficiența distribuției și impactul economic cer o abordare integrată. Doar așa, România își poate construi un viitor mai sigur, adaptat la realitățile unui lume în schimbare.