Statul, prins în capcana propriei taxe: 8 milioane de sticle de alcool, dispărute din piața legală

Istoria se repetă: lecții neînvățate?

Statul român pare să-și fi sabotat singur veniturile, în condițiile în care peste 8 milioane de sticle de băuturi alcoolice au dispărut, pur și simplu, din comerțul fiscalizat. O strategie fiscală defectuoasă, aplicată în ultimii doi ani, a dus la o contracție severă a bazei de impozitare, lăsând autoritățile cu mai puțini bani la buget.

Datele furnizate de Spirits România, asociația producătorilor și distribuitorilor de băuturi spirtoase, arată o realitate cruntă: volumul de alcool pentru care s-au plătit taxe este cu aproximativ 23% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Vorbim aici despre echivalentul a circa 8,3 milioane de sticle de 700 ml, care au ieșit din circuitul legal.

Este limpede că majorările repetate ale accizelor nu mai dau roade.

O politică fiscală nu poate fi numită un succes atunci când duce la o diminuare drastică a bazei de impozitare. Pe termen lung, această abordare este contraproductivă.

Autoritățile trebuie să găsească un echilibru între veniturile colectate, competitivitatea industriei și lupta împotriva pieței negre, a declarat Florin Rădulescu, președintele Spirits România.

Istoria se repetă: lecții neînvățate

Problema nu este una nouă pentru România. O situație similară a fost consemnată și în urmă cu mai bine de un deceniu. În 2013, o majorare a accizei cu 34% a condus, în anul următor, la o scădere de aproximativ 20% a consumului taxat.

Deși veniturile din accize au crescut modest, cu doar 9%, cel mai grav aspect a fost creșterea consumului netaxat cu circa 10%, semn clar al unei migrații masive către piața ilicită.

Statul român și-a sabotat singur veniturile, oare?!

În contrast, o reducere a accizei cu 30% în 2016 a avut efecte pozitive: piața nefiscalizată s-a contractat cu aproximativ 25%, iar în următorii șase ani, veniturile colectate la bugetul de stat s-au dublat.

Piața neagră, un cancer economic și sanitar

Un studiu Roland Berger, publicat în octombrie 2025, subliniază amploarea problemei actuale: între 30% și 40% din consumul de băuturi spirtoase din România provine din surse netaxate – producție ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute. Impactul financiar este considerabil, cu pierderi anuale estimate între 45 și 65 de milioane de euro, la care se adaugă riscurile grave pentru sănătatea publică.

Majorări de accize, dublu impact negativ

Decizia Guvernului de a majora accizele, luată acum un an, a contribuit semnificativ la această situație.

Măsura a implicat o creștere graduală, în două etape, pentru o gamă largă de produse.

Astfel, începând cu 1 august 2025, accizele au crescut în medie cu aproximativ 10% pentru produse precum benzina, motorina, alcoolul, berea, vinurile și băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat.

O nouă majorare, tot de circa 10%, a intrat în vigoare în 2026.

Mai mult, au fost introduse accize pentru vinurile liniștite și băuturile fermentate (altele decât berea și vinurile), iar nivelul accizelor nearmonizate a crescut pentru toate categoriile de produse.