Statul român adună 185 de milioane de euro din jocuri de noroc pentru film

De ce CNC nu a primit banii de la jocurile de noroc?

Cum reușește statul român să strângă 185 de milioane de euro din industria jocurilor de noroc, începând cu anul 2020? Acești bani sunt destinați finanțării proiectelor cinematografice.

Deși legea prevede ca 4% din taxele plătite de operatorii de jocuri de noroc să ajungă în Fondul cinematografic, Centrul Național al Cinematografiei (CNC) nu a primit niciun leu din această sursă între 2020 și 2025.

Restanțele se ridică la 185 de milioane de euro.

Legea, în vigoare din 27 aprilie 2020, stipulează clar că 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii de jocuri de noroc trebuie să fie alocate anual Fondului cinematografic, pentru a susține industria cinematografică.

Totuși, ANAF nu a efectuat niciun transfer către CNC în această perioadă. Conform estimărilor, statul român a strâns peste 18 miliarde de lei din taxele și contribuțiile din domeniul jocurilor de noroc între 2020 și 2025.

Aplicarea procentului prevăzut de lege ar fi însemnat că aproximativ 735 de milioane de lei, echivalentul a circa 185 de milioane de euro, ar fi trebuit să ajungă în Fondul cinematografic. În realitate, suma virată efectiv de ANAF către CNC a fost zero lei. Cum sunt finanțate filmele românești prin CNC? Teoretic, CNC organizează două sesiuni de concurs pe an pentru finanțarea proiectelor cinematografice.

Producătorii depun proiecte de lungmetraj, documentar, scurtmetraj, animație sau dezvoltare de proiect.

Dosarele sunt evaluate de comisii de experți, care analizează fiecare propunere în funcție de criterii precum calitatea scenariului, valoarea artistică, experiența regizorului și a producătorului, fezabilitatea financiară și potențialul proiectului.

De ce nu a primit CNC niciun leu de la jocurile de noroc?

Fiecare proiect primește un punctaj, iar la final se realizează un clasament. Finanțarea se acordă în ordinea punctajelor obținute, în limita bugetului disponibil. Cu alte cuvinte, proiectele cel mai bine punctate primesc bani până la epuizarea fondurilor.

Astfel, nivelul finanțării depinde direct de bugetul fondului cinematografic pentru sesiunea respectivă. Cu cât fondul este mai mic, cu atât mai puține proiecte primesc sprijin financiar, chiar dacă au obținut punctaje mari.

De exemplu, la ultima sesiune organizată de CNC, în 2024, au fost depuse 44 de proiecte pentru lungmetraj, dar doar șase au primit finanțare, deși multe alte propuneri aveau punctaje mari.

Printre cele care nu au primit fonduri s-au numărat și proiecte ale unor regizori renumiți, precum Radu Jude, Cătălin Saizescu, Alexandru Maftei sau Nae Caranfil. Aceeași situație se regăsește și în celelalte categorii de concurs, unde numărul proiectelor depuse depășește cu mult numărul celor care primesc finanțare. La categoria „Ficțiune debut”, din 16 proiecte depuse, doar trei au fost finanțate.

La „Ficțiune scurtmetraj”, din 42 de propuneri, au primit sprijin doar 15.

La categoria „Lung și scurtmetraj tematic”, din 18 proiecte, doar trei au fost selectate pentru finanțare.

În secțiunea „Documentar”, din 32 de proiecte, doar 8 au primit bani, iar la „Animație”, din 25 de propuneri, sprijin financiar a fost acordat doar pentru 6.

Care sunt sursele de finanțare ale CNC? Centrul Național al Cinematografiei (CNC) este motorul industriei cinematografice din România. Instituția funcționează sub autoritatea Ministerului Culturii și are rolul de a susține, dezvolta și reglementa domeniul cinematografic.

Forma actuală de funcționare a CNC este stabilită prin Ordonanța Guvernului nr.