Studiu ASE: Tichetele de masă au generat peste 1% din produsul intern brut

Tichetele sociale pentru mâncare scad îngrijorător!

Analiză academică: Impactul economic și social al sistemelor de tichete în România

Investigația elaborată de echipa Business & Economics Data Science Lab (BEDSL), afiliată la Facultatea de Economie și Business Intelligence (FABIZ) din cadrul Academiei de Studii Economice din București, a fost prezentată în cadrul evenimentului „Policy & Impact Forum: Biletele de valoare”. Lucrarea demonstrează că aceste instrumente financiare funcționează ca mecanisme transparente și trasabile, contribuind la limitarea economiei subterane și generând un randament economic semnificativ pentru statul român.

Datele cuantitative relevă o influență macroeconomică considerabilă. În cursul anului 2025, cantitatea totală emisă a atins 18.375 milioane de lei, generând o valoare adăugată de 21.089 milioane de lei, ceea ce reprezintă 1,10% din produsul intern brut al țării.

În plus, acest sistem a susținut direct 161.000 de locuri de muncă, echivalent cu 2,09% din totalul populației ocupate în economie.

Situația tichetelor sociale destinate alimentelor și meselor calde prezintă o tendință descendentă îngrijorătoare.

Volumul alocat pentru acest program a înregistrat o scădere dramatică de 85,1% față de anul anterior, coborând de la 3.750 milioane de lei în 2024 la doar 558 milioane de lei în 2025.

Simultan, numărul persoanelor beneficiare a fost redus la 1,12 milioane de persoane. Consecutiv, sprijinul financiar per persoană a fost diminuat de trei ori, trecând de la 1.500 lei la doar 500 lei anual.

Modificările legislative recente au afectat și voucherelor de vacanță.

Prin Ordonanța Guvernamentală nr. 156/2024, suma alocată per beneficiar a fost tăiată din 1.600 lei la 800 lei. Această ajustare a dus la o reducere a volumului total emis la 784 milioane de lei pentru anul 2025.

Un alt aspect critic identificat de cercetători este neindexarea valorii tichetelor de masă. Deși prețurile produselor alimentare au urcat cu 7,75%, suma nominală a rămas blocată la 45 de lei, fără a fi ajustată cu rata inflației până în septembrie 2026.

Valoarea tichetelor nu se indexează, o problemă gravă!

Experții sugerează corectarea formulei de calcul pentru a integra o componentă bazată pe progresul real al veniturilor, utilizând câștigul mediu net real ca referință. De asemenea, se recomandă o revizuire a regimului fiscal, cu eliminarea contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10% aplicată pe aceste tichete.

În starea curentă, statul retrage 20% din valoarea mesei prin impozitare, spre deosebire de cantinele companiilor sau serviciile de catering, care beneficiază de deductibilitate fiscală integrală.

Analiza indică că tichetele sociale rămân un instrument de protecție socială cu impact pronunțat în mediul rural și în sectoare precum agricultura și comerțul cu produse alimentare. Autorii propun stabilirea unui calendar de emitere regulat și definirea unor criterii clare de eligibilitate, centrate pe gradul de vulnerabilitate a beneficiarilor.

Profesorul universitar de economie, Cristian Păun, a explicat pentru Agerpres că valoarea tichetelor de masă ar trebui mărită de la 45 lei la aproximativ 50 lei, fie prin corectarea formulei de indexare, fie prin eliminarea contribuției la sănătate pentru a crește puterea de cumpărare a angajaților. El a subliniat că indexarea corectă, bazată pe inflație, ar fi 50 lei în loc de 45 lei.

O altă opțiune este renunțarea la contribuția la sănătate pe aceste tichete, ceea ce ar elibera aproximativ 4,50 lei per tichet fără a mări valoarea nominală.

Există mai multe moduri de a crește efectiv puterea de cumpărare a salariaților.

Conform Legii nr. 165/2018, articolul 32 impune indexarea semestrială obligatorie a tichetelor de masă, folosind indicele prețurilor de consum pentru mărfurile alimentare, cu o clauză de neregresie. Totuși, formula din Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018, articolul 33, compară media indicilor lunari dintr-un semestru cu media din semestrul precedent. Acest mecanism nu măsoară creșterea absolută a prețurilor, ci doar dacă ritmul inflației s-a accelerat sau a încetinit.

Impactul reducerii voucherelor de vacanță s-a resimțit puternic în sectorul turistic intern.

Scăderea sumei de la 1.600 la 800 lei a determinat o parte din turiști să aleagă destinații din străinătate, reducând cererea pentru structurile de cazare din România.

Analiza econometrică arată că această restricție este legată de o scădere de aproximativ 951.600 de sosiri și 1,04 milioane de nopți mai puține, comparativ cu scenariul în care regimul anterior ar fi continuat.

Autorii specifică că aceste cifre reprezintă abateri față de o traiectorie contrafactuală estimată, nu pierderi cauzale definitive. Economistul Păun a adăugat că valoarea voucherelor ar trebui aliniată cu costul real al unui sejur și cu capacitatea de cofinanțare a familiilor cu copii.