Timpul online ne face mai deștepți, arată un studiu finlandez de opt ani

Timpul în fața ecranelor te face mai deștept sau mai înțepător?

Timpul petrecut în fața ecranelor poate face tinerii mai deștepți, nu mai înțepători, arată un studiu finlandez desfășurat pe opt ani.

Știri de Ultimă Oră

Românii au cheltuit peste 42 miliarde de euro în marile magazine în 2025Netflix ar putea deveni un hub pentru alte servicii de streamingCanada răspunde la tarifele Trump cu măsuri de reciprocitate largăCanada ripostează cu taxe vamale pe produsele americane

Contra credinței răspândite că ecranele afectează creierul, cercetătorii au găsit că adolescentii care au petrecut mai multe ore în fața dispozitivelor digitale încă de la vârsta mici au arătat, în general, o procesare cognitivă mai eficientă în liceu.

Dar nu toate activitățile online sunt egale. Experții subliniază că efectul depinde de ce fac tinerii pe ecrane. Rezolvarea problemelor logice, explorarea ideilor creative, învățarea de noi concepte sau În schimb, navigarea fără scop prin rețelele sociale sau vizionarea repetată de videoclipuri nu aduce aceleași beneficii.

Cercetatorii au analizat și cum trei factori — activitatea fizică, sedentarismul și expunerea la ecrane — se influențează reciproc și cum legătura dintre ele afectează dezvoltarea cognitivă de la copilărie până în adolescere. Au luat în calcul și diferențele de gen.

Mai puține mișcări, mai multă inteligență?

La fetele, a emergat o legătură interesantă: cele care au avut mai multă mișcare de intensitate joasă în primii ani — plimbări, jocuri neîndrumate, activități ménagere — au prezentat mai târziu o memorie de lucru mai bună. La băieți, în schimb, activitățile fizice structurate — antrenamente sportive, lecții de gimnastică, sporturi de echipă — au fost correlate cu performanțe mai bune la teste de memorie și manipulare a informațiilor pe termen scurt.

Un rezultat a contrazis așteptările: adolescentii care au raportat mai puțină activitate fizică nesupravegheată — jocuri libere în afară, fără monitoring adulțesc — au, paradoxal, arătat o procesare cognitivă mai bună în adolescență. Aceasta sugeră că nu doar cantitatea, ci și contextul și natura activităților fizice joasă pot influența dezvoltarea intelectuală în moduri complexe și neîntotdeauna prevedibile.

Petri Jalanko, doctorand la Universitatea din Jyväskylä, a subliniat că datele indică o posibilă sinergie între utilizarea dispozitivelor digitale și creșterea capacităților cognitive — dar doar atunci când tehnologia este folosită ca instrument pentru implicare activă, nu ca mijloc de distractie pasivă. El a sugerat că părinții și educatorii ar putea juca un rol esențial printr-o orientare atentă a tinerilor spre utilizări constructive: programare, proiectare digitală, învățarea limbilor straine prin aplicații interacționale sau participarea la forumuri educaționale.