Trădători și cioburi: cum se reface un guvern din resturi

Ce se întâmplă când un cabinet se destramă?

Formarea unui guvern nu este doar o procedură birocratică; este o alchimie politică ce necesită trădători, negocieri subterane și un compromis generos. Dărâmarea unui cabinet e dificilă, dar reconstrucția lui din resturi este și mai complicată.

Luca Niculescu, tehnocratul numit prim‑minister, caută majoritatea parlamentară cu o calmă aparentă, în contrast cu tensiunea evidentă a colegilor săi. În timp ce el pare relaxat, Grindeanu este vizibil agitat.

Niculescu: calm în mijlocul furtunii!

Acesta a condiționat sprijinul pentru noul guvern în schimbul unei „schimbări de direcție financiară”, declanșând un conflict intern care, deși pare pierdut, arată o luptă de putere continuă.

Dinamica dintre partide este marcată de ipocrizii și dușmănii. Când Veștea a afirmat că nu va modifica niciun detaliu din programul Bolojan, Grindeanu l-a susținut și l-a votat.

Partidele: ipocrizie și dușmăni!

Totuși, când Niculescu a pledat pentru aceeași linie de continuitate, Grindeanu a reacționat cu grimase, acuzând-l că nu a oferit mandatul de prim‑minister partidului care a câștigat alegerile. Această acuzație este, totuși, o greșeală de fapt: PSD nu a câștigat alegerile. Dacă ar fi obținut victoria, ar fi avut deja o majoritate clară.

Deoarece nu o are, PSD solicită „maturitate politică” de la PNL și UDMR, făcând un apel pentru o „majoritate transparentă”, după ce le-a dărâmat anterior cu o majoritate opacă.

Relațiile personale încărcate!

Rezultatul? Apelul a fost respins.

PNL refuză cooperare executivă!

La nivel personal, relațiile sunt încărcate. La Bolojan, la Fritz, PSD n-a încercat contactul, având în vedere că i-a cerut anterior demisia din șefia USR. Cu ce drept se amestecă PSD în afacerile altor partide?

Unde există o criză, există neapărat și ipocrizie.

Profilul Niculescu: respect și critici!

PNL, care s-a „ars” de mai multe ori cu PSD – inclusiv în 1992, când a ieșit din Parlament după aventura cu FSN – refuză acum o cooperare executivă cu PSD, deși se angajează să dea votul de instalare guvernului Niculescu. Situația este similară pentru UDMR. Deși Kelemen a exprimat dorința ca PSD și PNL să „pupe piața Endependenți”, viitorul pare că va aduce o alianță între UDMR și AUR.

Profilul lui Niculescu este privit cu respect: fost ziarist și ambasador în Franța, este considerat un om serios, civilizat și cultivat. Totuși, nu lipsește și criticile. Stelian Tănase îl etichetează drept „omul sistemului”. Pe de altă parte, Cătălin Avramescu a solicitat descretizarea arhivei SIE, instituție ale cărei dosare au fost sigilate prin lege de Meleșcanu și Ponta, care sunt direct interesați.

Concluzie: un guvern din fragmente!

Adevărul este simplu: nimic nu se face fără SRI și SIE.

În spatele acestei coreografii politice se ascunde o luptă pentru controlul direcției financiare, pentru transparența majorității parlamentare și pentru dreptul de a participa la guvernare. Fiecare partid joacă pe propria carte, fiecare lider are propriile interese, iar rezultatul este un guvern care se construiește nu din viziune, ci din fragmente și compromisuri.