Undă verde pentru cotele de urși: aproape 1.000 de exemplare vor putea fi recoltate anual

Oare ce aduce nou această schimbare în gestionarea populației?

Legea privind gestionarea conflictelor dintre om și urs a fost, în sfârșit, promulgată, marcând o schimbare radicală în politica de protecție a acestei specii.

Noul cadru legal, care va fi aplicat în perioada 2026-2027, introduce cote de recoltare mult mai generoase, cu scopul declarat de a reduce atacurile asupra oamenilor și de a limita pagubele materiale.

Concret, autoritățile au stabilit o cotă de prevenție de 859 de exemplare și una de intervenție de 110, ceea ce înseamnă un total de 969 de urși la nivel național.

Este o creștere substanțială față de cifrele anterioare, care prevedeau doar 426 de exemplare pentru prevenție și 55 pentru intervenție, practic dublând volumul permis.

Cât de dificil a fost acest parcurs legislativ plin de tensiuni?

Drumul până la această formă finală a fost presărat cu dispute instituționale. Președintele Klaus Iohannis a contestat în repetate rânduri inițiativa, cerând o analiză mai riguroasă.

În luna mai, acesta a sesizat Curtea Constituțională, argumentând că stabilirea unor limite fixe prin lege ar putea pune în pericol protecția unei specii strict monitorizate la nivel european.

Președintele a insistat pe necesitatea evaluării fiecărui caz în parte înainte de a se recurge la eliminarea animalului.

Totuși, în iunie, CCR a respins sesizarea, validând cotele propuse și subliniind că decizia este fundamentată pe date științifice solide privind densitatea populației și riscurile reale.

Se aplică reguli stricte pentru recoltare și trofee?

După verdictul Curții, legea a revenit în Parlament, unde Senatul a respins obiecțiile președintelui. Votul decisiv din 26 august a înclinat balanța: 103 parlamentari au susținut legea, în timp ce doar cinci s-au opus, iar 15 s-au abținut.

Această modificare completează OUG 81/2021, clarificând diferența dintre cotele de prevenție, menite să reducă conflictele în zonele critice, și cele de intervenție, rezervate situațiilor de urgență.

Noua legislație impune reguli clare privind zonele unde se poate interveni, interzicând recoltarea acolo unde vânătoarea este deja restricționată. De asemenea, s-au stabilit norme precise pentru gestionarea blănii și a craniului exemplarelor recoltate.

Dacă administratorul fondului cinegetic se ocupă de extragere, acesta păstrează piesele; în caz contrar, acestea devin proprietatea statului, fiind predate Gărzii Forestiere.

Contextul social este unul extrem de tensionat.

Cum se trăiește în realitatea tensionată din comunitățile montane?

În zonele montane, întâlnirile cu urșii au devenit o obișnuință periculoasă, iar autoritățile justifică majorarea cotelor prin necesitatea de a proteja viața oamenilor și bunurile acestora.

Cu o populație estimată la aproximativ 12.800 de urși bruni în România, echilibrul ecosistemului a devenit o miză critică.

Un exemplu elocvent este Baia Mare, unde urșii pătrund tot mai des pe străzi, forțând autoritățile să caute soluții rapide înainte ca o simplă apariție să se transforme într-o tragedie. Incidentele din ultimii ani, soldate uneori cu răni grave sau pierderi de vieți omenești, au demonstrat dificultatea de a găsi calea de mijloc între conservarea naturii și siguranța publică.

Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, România pășește într-o etapă în care controlul populației de urși devine mult mai activ, cu cote de recoltare aproape duble față de standardele cu care eram obișnuiți.