Uniunii Europene: România, destinație de top pentru nomazii digitali, dar cu o rată scăzută a muncii de acasă

România va deveni noua destinație preferată pentru nomazii digitali?

România apare printre primele 10 destinații europene pentru nomazi digitali, potrivit unei analize citate de EY România, beneficiind de costuri competitive, de o bună conectivitate și de acces la piața Uniunii Europene. În acelaşi timp, ţara are una dintre cele mai scăzute rate de lucru la domiciliu în Europa, iar specialiştii EY avertizează că avantajul costurilor nu este suficient pentru a transforma România de la o destinaţie convenabilă la un centru internaţional pentru profesioniştii din domeniul mobilului.

România este menționată în Top 10 European într-o analiză efectuată în august 2026 de către Registrul LEI, care a comparat 40 de țări pe criterii precum costurile, chiria, viteza internetului, siguranța, sănătatea, cunoașterea limbii engleze, spațiile de lucru și existența unui regim de vize pentru nomadii digitali.

Conform datelor transmise de EY România, Estonia este pe primul loc, urmată de Islanda, Portugalia, Muntenegru și Croația. Dar poziţia bună a României ascunde un paradox.

Țara poate atrage profesioniști care lucrează de la distanță din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov sau Oradea, dar în economia locală munca la distanță rămâne puțin răspândită. Datele Eurostat pentru 2025 arată că doar 1,3% dintre persoanele angajate în România au lucrat de obicei de acasă, comparativ cu aproximativ 8,8% din media UE.

În Finlanda și Irlanda, ponderea a depășit 19%, respectiv 20%.

EY: Hartele nu fac parte din strategie România riscă să privească fenomenul nomazilor digitali prea mult din perspectiva turismului şi prea puţin din competiţia internaţională pentru competenţe, potrivit Claudiei Sofianiu, Partener, Şeful Serviciilor Consultative People, EY România. Clasajul este util deoarece arată ce contează în competiția pentru talentele mobile.

Alte țări vând previzibilitate digitală, ecosistem sau acces simplificat. România se află în topuri, dar topurile nu reprezintă strategia, spune Claudia Sofianiu, Partener, People Advisory Services Leader, EY România. În opinia reprezentantului EY, nomazii digitali nu înseamnă doar persoane care închiriază case, folosesc restaurante, cafenele sau coworks.

Poate deveni România un hub internațional pentru nomazii digitali?

Multe dintre acestea lucrează în domeniul tehnologiei, inteligenței artificiale, cercetării, proiectării și serviciilor cu valoare adăugată și pot aduce competențe, contacte internaționale și practici de lucru acumulate pe alte piețe în ecosistemele locale.

Pentru companiile românești, ar putea exista și un beneficiu economic mai dificil de măsurat direct: transferul de know-how. 61% dintre respondenții unui studiu privind AIE indică lipsa specialiștilor ca fiind principala barieră pentru tehnologiile emergente Studiul EY Emerging Technology Investment in Romania arata ca 61% dintre respondenti considera lipsa specialistilor calificati ca fiind principala bariera in adoptarea tehnologiilor emergente.

În acest context, AEA susține că discuțiile privind nomazii digitali nu ar trebui să se limiteze la politica în domeniul vizelor sau al imigrației, ci ar trebui să fie legate de competențe, AI, digitalizare și competitivitate. Prezenţa profesioniştilor străini ar putea fi valorificată prin comunităţi profesionale, proiecte de mentorat, colaborări cu întreprinderi nou-înființate şi companii locale sau alte mecanisme prin care experienţa acumulată pe pieţele internaţionale poate ajunge şi la economia românească.

„Întrebarea nu este doar câţi nomazi digitali pot veni în România, ci ce facem cu prezenţa lor: o folosim pentru învăţarea, conectarea şi transferul de abilităţi sau părăsirea ei la nivelul statisticilor de mobilitate?” spune Claudia Sofia, Partener, People Advisory Services Leader, EY România.

România are deja viză pentru nomazi digitali România are un cadru special prin care nomadii digitali din afara Uniunii Europene și Spațiul Economic European pot solicita o viză de lungă ședere.

Regimul este destinat persoanelor care lucrează pentru o companie înregistrată în afara României sau administrează de la distanță propria companie străină utilizând tehnologia informației și comunicațiilor. Una dintre condițiile importante este nivelul veniturilor.

Solicitantul trebuie să demonstreze că, în fiecare din ultimele șase luni, a câștigat cel puțin de trei ori câștigul salarial mediu brut în România și că poate menține acest nivel pentru perioada acoperită de viză.