Victor Vevera: România va construi o fabrică de inteligență artificială pentru cercetare și inovare

Victor Vevera, directorul general al ICI București?

România se pregătește să își consolideze prezența în peisajul tehnologic european prin construirea unei facilități avansate dedicate procesării datelor și dezvoltării algoritmilor de inteligență artificială.

Această inițiativă, denumită RO AI Factory, va fi amplasată la București, în incinta Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), instituție care va găzdui infrastructura centrală.

Proiectul marchează un pas crucial pentru țara noastră, urmând să creeze un mediu propice pentru inovare și cercetare, stimulând simultan colaborarea dintre diverse actori economici și academici.

Clara Staicu, reprezentantă Ministerului Afacerilor Externe, a subliniat importanța strategică a acestei investiții, afirmând că ea va întări statutul României în rețeaua europeană a inteligenței artificiale. Oficialul a menționat că așteptările sunt mari, facilitatea urmând să genereze oportunități noi pentru comunitatea științifică și să impulsioneze dezvoltarea de soluții tehnologice bazate pe algoritmi inteligenți.

În cadrul unui eveniment specializat, Staicu a precizat că inteligența artificială a devenit un pilon esențial atât pentru economia continentală, cât și pentru securitatea sa.

Dezvoltarea acestui sector necesită, conform analizei făcute de oficial, investiții masive în infrastructură fizică, putere de calcul, formare de personal calificat și eforturi susținute de cercetare. Este imperativ ca Europa să dispună de bazele materiale și umane necesare pentru a transforma descoperirile teoretice în produse comerciale cu valoare economică reală.

Politica europeană în acest domeniu trebuie să echilibreze două obiective aparent contradictorii: stimularea competitivității și a inovației, pe de o parte, și protecția cetățenilor, inclusiv a drepturilor lor fundamentale, pe de alta.

Secretarul de stat a atras atenția asupra dimensiunii de securitate cibernetică, notând că integrarea tot mai profundă a inteligenței artificiale în activitățile economice și serviciile publice expune sistemele la riscuri noi. De aceea, consolidarea parteneriatelor internaționale este vitală, facilitând schimbul de cunoștințe, experiențe și bune practici între guverne, companii private și universități.

În ceea ce privește relațiile bilaterale cu Republica Coreea, România intenționează să transforme inteligența artificială și tehnologiile emergente în domenii prioritare de colaborare, profitând de progresele deja înregistrate în proiectele din energie nucleară și industrie de apărare.

Victor Vevera, directorul general al ICI București, a oferit detalii concrete privind timeline-ul și bugetul proiectului. Primul proiect european de infrastructură pentru AI construit pe teritoriul României va necesita investiții în echipamente de ordinul a câteva zeci de milioane de euro. Obiectivul este ca facilitatea să devină complet funcțională până la jumătatea anului 2027. Vevera a explicat că ICI va asigura infrastructura de calcul de mare performanță, oferind suportul tehnic și operațional necesar pentru instalarea, integrarea și exploatarea sistemelor.

Implementarea și extinderea portofoliului de servicii se va desfășura în strânsă colaborare cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, co-coordonatorul proiectului, precum și cu ceilalți membri ai consorțiului. Proiectul a intrat oficial în vigoare la data de 1 septembrie 2026, moment în care au fost semnate documentele finale între toți partenerii și Comisia Europeană.

Se estimează că până în lunile aprilie, mai sau iunie ale anului viitor, infrastructura va atinge capacitatea maximă de operare.

Licitațiile pentru construcția acestor centre sunt inițiate de Comisia Europeană, care planifică organizarea unei licitații internaționale până la sfârșitul anului curent.

Vevera consideră că România este pregătită pentru revoluția IA?

Infrastructura hardware va fi instalată în centrul de date al ICI, iar statul român va suporta costurile asociate cu energia, personalul și mentenanța. Investițiile în echipamente rămân estimate la câteva zeci de milioane de euro, sumă care reflectă amploarea tehnologiei implicate.

Scopul principal al acestei facilități este creșterea gradului de adoptare a inteligenței artificiale în viața cotidiană, acoperind spectrul de la administrația publică la sectorul business și economie. Directorul general al ICI a menționat că procesul de creare a unui ecosistem este deja în curs, implicând universități, institute de cercetare, entități publice și companii private.

Scopul este crearea unui mediu în care aplicațiile bazate pe AI să poată fi dezvoltate, testate și implementate eficient.

Vevera consideră că România este suficient de pregătită pentru revoluția adusă de inteligența artificială, evidențiind nivelul ridicat de pregătire al studenților care lucrează în dezvoltarea software. Capacitatea de a aplica soluții în nișa dezvoltării de aplicații AI este puternică, datorită existenței unor programatori competenți, ingineri de sistem de calitate și o bază solidă de cercetare.

Totuși, directorul a subliniat necesitatea utilizării raționale a tehnologiei, insistând că AI-ul trebuie să ajute și să asiste, nu să înlocuiască omul.

Riscurile legate de pierderea locurilor de muncă sunt similare pentru toți actorii, iar Uniunea Europeană intervine cu reglementări care încearcă să mitige aceste pericole. Orice tehnologie nouă implică costuri sociale, dar beneficiile aduse de AI sunt semnificative.

Provocarea constă în învățarea corectă a utilizării sale, evitând tentația de a delega totul mașinilor.

Există un risc de a trata AI-ul ca pe un partener emotional sau un ghid universal, un trend periculos care ține de natura umană de a căuta confort și validare constantă.

Este necesar să ne educăm pentru a folosi AI-ul pentru a-și augmenta capacitățile și ca asistent, nu ca substitut. Delegarea deciziilor critice ale vieții unei tehnologii este încă prematură, atâta timp cât nu avem capacitatea de a gestiona erorile sau incidentele care pot apărea. Consorțiul RO AI Factory include, în afara ICI București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, Asociația Transilvania IT, Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu”, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România și Asociația Romanian Digital Innovation Hubs.

Complementaritatea acestor parteneri permite legarea infrastructurii de calcul cu expertiza academică, formarea de competențe, dezvoltarea de aplicații și interacțiunea directă cu start-up-urile, IMM-urile și ecosistemele regionale. Facilitatea va funcționa ca nod al rețelei europene de AI Factories, coordonată de EuroHPC JU, contribuind la obiectivul UE de a crea un ecosistem competitiv, sigur și sustenabil.

Integrarea în această rețea va permite României să participe la schimbul de resurse, date și expertiză, deschizând uși către colaborări transfrontaliere între cercetători, universități, firme și administrații.

Calendarul de implementare prevede ca primele etape să se concentreze pe pregătirea spațiilor de găzduire și instalarea hardware-ului, urmate de integrarea serviciilor și conectarea la infrastructurile naționale și europene. Operaționalizarea completă este estimată până la finalul anului 2027, cu dezvoltarea progresivă a serviciilor și a ecosistemului.

Prin acest proiect, România își va asigura accesul la o infrastructură proprie pentru dezvoltarea, antrenarea, testarea și validarea modelelor și aplicațiilor de inteligență artificială, punându-le la dispoziția comunității de cercetare.