Circe, prima feministă din istorie, a transformat bărbații în porci și a ținut Ulise captiv un an

De ce tocmai porci?

Într-o epocă în care regii guverneau cetățile, eroii mergeau la război, iar femeile erau adesea limitate la spațiul domestic, apariția unei divinități care trăia singură, cu puteri magice și fără nicio autoritate masculină peste ea, era o anomalie. Vorbim de Circe, fiica lui Helios și a Persei, o vrăjitoare care locuia pe insula Aiaia. Aceasta nu era o simplă locatară, ci stăpâna destinului celor care pășeau în palatul ei. Nu aștepta să fie mântuită, nu căuta un protector și nu respecta normele societății patriarhale.

Dintr-o perspectivă contemporană, ea se profilează ca o figură timpurie a emancipării feminine, deși termenul „feminism” ar fi apărut mult mai târziu. Nu era o activistă cu un program politic, ci un personaj mitologic care întruchipa puterea și independența unei femei într-o lume dominată de bărbați.

Homer o descrie într-o reședință de piatră, ascunsă în păduri, unde Circe petrece timpul țesând și cântând.

În jurul locuinței se plimbau lei și lupi vrăjiți, care întâmpinau vizitatorii ca niște câini domestici. Totul părea idilic, dar ascuns sub suprafață se ascunda un pericol. Când naveta lui Ulise a acostat pe Aiaia, eroul a trimis o patrulă de explorare.

Aceștia au descoperit palatul și au auzit vocea unei femei. Circe i-a invitat înăuntru și le-a pregătit un ospăț. Doar Euriloh, singurul care a bănuit, a rămas afară.

Ceilalți au băut o amestecare din vin de Pramnos, brânză, făină de orz și miere, în care Circe adăugase substanțe fermecate. Scopul era să le facă să uită de patria lor. După consum, zeița i-a atins cu bagheta și i-a transformat în porci, pe care i-a închis în cotețe.

Detaliul cel mai șocant este că aceștia păstrau conștiința umană.

Aveau trupuri de animale, dar gândeau ca oameni. Înțelegând ce li se întâmplase, nu puteau vorbi și nici recupera libertatea.

Circe le arunca hrană de porci, transformând foștii războinici în vietăți captive.

De ce tocmai porci? Homer nu dă o explicație clară.

O interpretare literară sugerează că transformarea simbolizează degradarea umană dominată de instincte și plăceri. O altă lectură vede în episodul teama masculină față de o femeie capabilă să controleze trupurile și destinele bărbaților. În ambele cazuri, Circe răstoarnă complet echilibrul de putere obișnuit.

Când Euriloh s-a întors și a povestit ce se întâmplase, Ulise a pornit singur spre palatul vrăjitoarei. Pe drum l-a întâlnit pe Hermes, mesagerul zeilor, care i-a înmânat o plantă misterioasă numită moly. Homer o descrie cu rădăcină neagră și flori albe ca laptele. Această plantă îl proteja de farmecele zeiței. La sosire, Circe i-a servit aceeași băutură fermecată, apoi l-a lovit cu bagheta și i-a poruncit să intre în coteț. Dar vraja nu a funcționat.

Ulise a scos sabia și a avansat spre ea. Surprinsă, zeița l-a recunoscut ca fiind eroul despre care Hermes o avertizase că îi va putea înfrunta puterile. În acel moment, povestea ia o întorsătură neașteptată.

Circe i-a propus să depună arma și să împartă patul cu ea, pentru a construi încredere. Nu aștepta a fi curtată și nu ascunse dorința sa.

De ce a transformat Circe echipajul lui Ulise în porci?

Ulise acceptă, dar doar după ce ceru un jurământ solemn că nu îi va face rău. Hermes îl avertizase să obțină această promisiune înainte de apropierea intimă. Circe jură, și cei doi devineră amanți. Relația lor începe printr-o confruntare între două personaje puternice, fiecare încercând să se protejeze de celălalt.

După ce Ulise a cerut eliberarea însoțitorilor, Circe i-a transformat din nou în oameni. Mai mult, bărbații au devenit mai tineri, mai înalți și mai frumoși decât înainte.

După eliberarea echipei, Ulise nu a părăsit imediat insula. Dimpotrivă, Circe a primit toți în palat, oferindu-le hrană, băutură, haine curate și odihnă. Ceea ce începuse ca o confruntare cu o vrăjitoare periculoasă s-a transformat într-o perioadă de ospitalitate și plăceri.

A trecut un an întreg. În acest timp, Penelopa continua să aștepte Ulise în Itaca, fără să știe ce se întâmplă cu soțul ei. Eroul, care luptase ani întregi pentru a se întoarce acasă, își amânase din nou călătoria.

Nu era Circe care îl ținea prizonier, așa cum ar fi făcut mai târziu Calipso, ci confortul vieții insulare îl îndepărta de scopul său. În cele din urmă, însoțitorii i-au amintit că trebuie să se întoarcă în patrie.

Ulise a acceptat și a cerut de la Circe să-și respecte promisiunea de a-l ajuta să plece.

Reacția zeiței a fost surprinzătoare. Nu a încercat să-l oprească, nu l-a amenințat și nu i-a cerut să rămână alături de ea. I-a spus că nu trebuie să stea împotriva voinței sale și i-a explicat pașii necesari pentru a continua drumul.

Mai întâi, Ulise trebuia să ajungă la hotarul lumii morților și să consulte sufletul profetului Tiresias. Ulterior, Circe i-a furnizat informații esențiale despre sirene, Scylla și Charybda. Femeia care îi transformase oamenii în porci devine astfel una dintre cele mai importante aliate ale eroului.

Circe a rămas timp de secole una dintre cele mai fascinante figuri ale mitologiei grecești. Pictorii au reprezentat-o drept o femeie seducătoare și amenințătoare, iar scriitorii au reinterpretat-o ca un personaj prins între dorință, singurătate și nevoia de independență. În 1891, pictorul britanic John William Waterhouse a realizat celebrul tablou „Circe Offering the Cup to Ulysses”, în care vrăjitoarea stă pe tron, cu băutura fermecată în mână, în timp ce Ulise apare reflectat într-o oglindă.

La picioarele ei se află doi porci, amintind de soarta însoțitorilor eroului.

În literatura contemporană, romanul „Circe”, publicat în 2018 de Madeline Miller, a reinterpretat povestea din perspectiva zeiței, transformând-o într-un personaj preocupat de propria identitate și de libertatea de a-și decide destinul.

Privită prin această lentilă modernă, Circe poate fi numită provocator prima feministă din „Odiseea”, o femeie care nu așteaptă aprobarea bărbaților pentru a-și conduce viața. Nu este însă o feministă în sensul istoric al termenului și nici nu poate fi identificată drept prima din istorie. Puterea ei nu înseamnă întotdeauna libertate pentru ceilalți, după cum o demonstrează chiar oamenii transformați în porci. Această contradicție o face un personaj interesant. Circe nu este nici eroină exemplară, nici simplă răufăcătoare. Este o femeie care domină, seduce, pedepsește, iubește și, în cele din urmă, știe să lase un bărbat să plece.

Homer a imaginat-o cu aproape 3.000 de ani înainte ca lumea modernă să înceapă să discute despre emanciparea feminină.