Dunărea atinge cel mai mic debit din ultimii 30 de ani; restricții la irigații

Debitul Dunării a ajuns la cel mai mic nivel istoric?

Dunărea înregistrează un debit minim istoric, declanșând restricții severe la irigații

Fluviul Dunărea se confruntă cu o situație hidrologică fără precedent, atingând cel mai scăzut debit din ultimele trei decenii.

Această criză a apei a determinat autoritățile să impună restricții drastice la sistemele de irigații, cu implicații semnificative pentru agricultură și mediul înconjurător.

Situația actuală: un debit îngrijorător și perspective sumbre pe termen scurt

Conform datelor furnizate de Administrația Națională Apele Române, joi, 16 iulie 2026, debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, a fost de doar 1.750 metri cubi pe secundă (mc/s). Această valoare reprezintă un minim istoric pentru ultimii 30 de ani.

Mai mult, prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) indică o tendință de scădere continuă pentru următoarele 4-5 zile, estimându-se că debitul va ajunge la 1.700 mc/s.

Comparații istorice: o criză recurentă, dar cu intensitate crescută

Deși situația actuală este alarmantă, Dunărea a mai înregistrat debite scăzute în trecut. Spre exemplu, în anul 2003, la Baziaș s-a consemnat un debit minim de 1.650 mc/s, o valoare comparabilă cu cea actuală. Recordul negativ absolut rămâne însă cel din 1985, când debitul la intrarea în țară a fost de 1.400 mc/s.

Restricții la irigații: impact direct asupra agriculturii

Ca Aceasta înseamnă că furnizarea apei pentru agricultură se realizează cu debite reduse, afectând semnificativ culturile și producția agricolă din zonă.

Ce se întâmplă când Dunărea se usucă?

Speranțe pentru o ameliorare: prognoze de creștere a debitului

Există însă o rază de speranță.

Începând cu luni, 20 iulie, se anticipează o schimbare a tendinței.

Precipitațiile prognozate în bazinul hidrografic al Dunării ar trebui să determine o creștere a debitului la intrarea în țară, estimându-se că acesta va ajunge la 1.900 mc/s.

Măsuri preventive și impactul asupra ecosistemului

Pe lângă restricțiile la irigații, Administrația Națională Apele Române și Hidroelectrica au luat măsuri pentru a atenua impactul debitului scăzut. S-au inițiat evacuări controlate de apă din acumulările de pe râurile Olt și Argeș, gestionate de Hidroelectrica, respectiv Apele Române Argeș-Vedea. Scopul este menținerea unor nivele minime de apă, esențiale pentru asigurarea resursei necesare producerii de energie nucleară la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă.

Această perioadă de secetă prelungită aduce și alte riscuri. Temperaturile ridicate, combinate cu nivelul scăzut al apei, pot favoriza amplificarea fenomenelor de înflorire algală, cu consecințe negative asupra calității apei și a biodiversității.

Consecințe regionale: Ungaria, afectată de secetă

Problemele generate de nivelul scăzut al Dunării nu se limitează la România. Și Ungaria se confruntă cu dificultăți similare, în special în sectorul turistic, care este puternic dependent de navigația pe fluviu.