Statul știa de criza apei: Dunărea, la debit minim istoric, cu avertizări din 2021
Dunărea seacă: Suntem aproape de un dezastru energetic?!
La Baziaș, poarta de intrare a Dunării în România, fluviul a atins pe 3 august un debit de doar 1.500 de metri cubi pe secundă. Această cifră este dramatic de mică, comparativ cu media multianuală pentru luna august, care se ridică la 3.900 de metri cubi pe secundă.
Știri de Ultimă Oră
Polonia își modernizează armata: mai puține tancuri, mai multe drone
SUA și Iranul, semnale contradictorii: Tensiuni globale în creștere
Netanyahu recunoaște dezacorduri cu Trump privind planul pentru Gaza
Calendarul școlar 2026-2027: Structura, vacanțele și noutățile pentru eleviPreviziunile pentru 4 august indicau o scădere și mai accentuată, până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă. Suntem periculos de aproape de minimul istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă, înregistrat în 1985.
Scăderea drastică a nivelului Dunării a avut deja consecințe directe asupra producției de energie.
Nuclearelectrica a fost nevoită să oprească Unitatea 1 de la Cernavodă pe 28 iulie. Motivul? Nivelul extrem de scăzut al fluviului și necesitatea de a asigura condițiile optime pentru răcirea reactorului nuclear.
Strategia guvernamentală avertizează că, deși fluxurile de apă ar putea crește
Strategia guvernamentală avertizează că, deși fluxurile de apă ar putea crește în lunile calde din 2024, ele se vor reduce considerabil în cea mai mare parte a anului.
Se estimează că rezervele de apă vor fi semnificativ diminuate în aprilie, august, dar și în noiembrie.
Încă din 2021, un document publicat de Administrația Națională Apele Române, bazat pe studii realizate împreună cu Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, trăgea un semnal de alarmă. Acesta avertiza că schimbările climatice vor aduce secete mai intense și de durată mai lungă. Printre consecințele identificate se numărau reducerea cantității de apă disponibile, deteriorarea calității acesteia și afectarea biodiversității acvatice. Aceeași strategie cerea ministerelor de resort și administrațiilor locale să își adapteze planurile la măsurile stabilite la nivel național.
Semnalele de alarmă erau, așadar, vizibile în date cu mult timp înainte.