FMI avertizează: strategia Trump nu va opri datoria SUA, care ar putea ajunge la 142 % din PIB până în 2031

Bessent recunoaște gravitatea crizei!

Instituția monetară internațională emite un semnal de alarmă clară: planul pus în aplicare de actuala administrație a SUA nu pare capabil să stâvilească creșterea alarmantă a datoriei publice americane. Proiecțiile sugerează că, dacă ritmul actual se menține, raportul dintre datorie și Produsul Intern Brut (PIB) ar putea atinge cota de 142% până în anul 2031.

Această evaluare vine într-un moment critic pentru economia mondială, context în care liderii financiari globali își concentrează atenția pe viitorul fiscal al celui mai mare creditor al planetei.

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a subliniat într-o declarație recentă că abordarea promovată de Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, nu este suficientă pentru a echilibra balanțele bugetare. Strategia actuală se bazează în mare măsură pe ideea că o creștere economică accelerată va rezolva automat problemele de îndatorare. Totuși, șefa FMI insistă că această viziune optimistă trebuie completată cu acțiuni ferme de consolidare a conturilor naționale, prin reducerea activă a deficitului. Comentariile sale au fost transmise publicului în cadrul întâlnirilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, desfășurate în Bangkok, Thailandă.

Contextul în care se face acest avertisment este unul tensionat. Datoria totală a guvernului federal din Statele Unite a depășit pragul simbolic de 40.000 de miliarde de dolari. Simultaneu, costurile asociate împrumuturilor guvernamentale au înregistrat o escaladare spectaculoasă, atingând cote nesemnificate în ultimele decenii. Georgieva a explicat logic: deși motorul economic este un aliat, viteza cu care generează ajustările necesare este insuficientă pentru a ține pasul cu dinamica datoriilor. De aceea, instrumentele fiscale rămân esențiale.

Secretarul Bessent recunoaște implicit gravitatea situației, admitând că deficitul federal și volumul datoriei s-au instalat la niveluri periculoase.

Eforturile actuale ale Washingtonului se orientează spre generarea unei creșteri robuste, sperând că aceasta va dilua poverea datoriilor.

Bessent și colegii săi din administrația Trump argumentează că o combinație de investiții masive în tehnologii emergente, precum inteligența artificială, repatrierea capacităților industriale și stimulente fiscale, va propulsa economia.

Obiectivul declarat este menținerea unui ritm de expansiune de peste 3% pe an, o rată pe care o consideră suficientă pentru a corecta dezechilibrele financiare prin simpla creștere a bazei economice.

Înainte de a prelua portofoliul de ministru, Bessent și-a asumat obiectivul de a aduce deficitul sub 4% din PIB până la finalul mandatului prezidențial. În luna august, oficialul american a mai afirmat că plafonul deficitului a fost deja atins, sugerând o stabilizare a situației. Cu toate acestea, analizele FMI prezintă o imagine mai prudentă și mai puțin optimistă. Organizația internațională prognozează o rată de creștere a economiei americane de 2,3% atât pentru anul 2026, cât și pentru 2027. Acest scenariu situat sub așteptările administrației de la Washington indică o posibilă discrepanță între planificarea politică și realitatea macroeconomică.

Situația din interiorul conturilor americane este complexă. Datoria federală a surpassat deja bariera de 100% din PIB, iar volumul total al obligațiunilor emise de stat a trecut de marca de 40.000 de miliarde de dolari.

Trajectoria indică faptul că SUA este pe punctul de a bate recordul istoric al raportului datorie-PIB stabilit în perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Proiecțiile preliminare pentru anul fiscal 2026, care s-a încheiat pe 30 septembrie, arată că deficitul va depăși 6% din PIB, o creștere față de 5,8% înregistrat în exercițiul financiar anterior.

Benn Steil, expert la CFR, intervine!

Deși datele finale oficiale nu au fost încă validate și publicate, tendința este clară.

Benn Steil, expert în economie internațională la Consiliul pentru Relii Internaționale (Council on Foreign Relations), a cuantificat impactul zilnic al acestui dezechilibru.

El a calculat că un deficit anual constant de 6% din PIB se traduce printr-o adăugare de aproximativ șapte miliarde de dolari la datoria guvernamentală în fiecare zi.

„Astăzi, suma datoriei va crește cu încă șapte miliarde de dolari până la apus, și același lucru se va repeta în fiecare zi următoare,” a detaliat Steil într-o analiză difuzată în septembrie.

Această dinamică continuă pune presiune suplimentară asupra sustenabilității sistemului.

Factorul de presiune majoritar vine din sectorul financiar, unde randamentele obligațiunilor Trezoreriei au cunoscut o ascensiune bruscă. Miercuri, titlurile de stat cu scadență la zece ani se tranzacționau la un randament de circa 5,2%.

Acest nivel se apropie de maximumul înregistrat în anul 2002.

Analizatorii atribuie această tensiune temerilor persistente că scumpirea costurilor energetice și fluxurile masive de capital direcționate către infrastructura de inteligență artificială vor menține costurile de finanțare ale statului la cote ridicate pe termen lung.

Raportul recent al FMI privind perspectiva economiei globale, lansat marți, consolidează această viziune pesimistă pe termen lung. Dacă cursele actuale nu se inversează, datoria publică brută a SUA va atinge 142% din PIB în anul 2031. Această acumulare a datoriilor nu este un fenomen izolat, ci rezultatul unor dezechilibre bugetare persistente, cultivate de-a lungul mai multor administrații politice. Statele Unite au demonstrat o tendință cronică de a cheltui mai mult decât încasează din impozitare.

Viteza cu care s-a acumulat datoria s-a intensificat în ultimii ani, alimentată de măsuri de stimulare fiscală și de programe ample de sprijin economic lansate în plină pandemie.

Deși aceste intervenții au reușit să prevină intrarea economiei într-o recesiune profundă, ele au avut un cost: alimentarea inflației. Efectele acesteia continuă să erodeze puterea de cumpărare a familiilor și a companiilor din SUA. În fața acestei realități, Georgieva a îndemnat guvernele naționale să formuleze strategii credibile pe termen mediu pentru disciplinarea deficitelor. Mesajul este clar: nu se poate conta exclusiv pe miracolele creșterii economice; este necesară o arhitectură fiscală solidă pentru a controla umbra datoriei publice.