Marea Neagră devine cea mai periculoasă zonă maritimă din lume din cauza conflictului militar

Marea Neagră și porturile ucrainene sunt aproape sinucigașe!

Marea Neagră se transformă în cea mai periculoasă zonă maritimă a lumii pe fondul escaladării conflictului

Conform unor analize recente publicate de Financial Times, Marea Neagră a depășit toate celelalte arii maritime în ceea ce privește pericolele pentru navele comerciale, depășind chiar și Strâmtoarea Ormuz. În cursul acestui an, pierderile umane în Marea Neagră au fost mai mari decât în orice altă zonă a lumii, depășind numărul de victime înregistrat în Golful Persic, o regiune care a atras multă atenție internațională datorită rolului său vital în transportul de energie.

Deoarece această zonă constituie o rută esențială pentru aprovizionarea globală cu cereale și pentru exportul petrolului rus, Marea Neagră prezintă acum un risc superior celui din Orientul Mijlociu, conform declarațiilor firmelor și asociațiilor din sectorul naval.

În acest climat de tensiune, agenții de asigurări au indicat că costurile de protecție împotriva riscurilor de conflict armat pot atinge 15% din valoarea totală a navei, aproape dublul cotei aplicate navelor care navighează în Golf.

În plus, Rusia este responsabilă pentru 90% din atacurile recente în această zonă.

Numărul incidentelor în Marea Neagră a crescut semnificativ pe fondul intensificării războiului economic dintre Rusia și Ucraina. Potrivit sursei citate, echipajele petrolierelor, navelor de marfă și a celor specializate în transportul cerealelor care intră în această zonă maritimă, situată în apropierea Uniunii Europene și a NATO, se confruntă cu o provocare majoră.

Aceste nave sunt supuse atacurilor cu drone, rachete sau ambarcațiuni încărcate cu explozibili, într-un context în care cele două țări își intensifică lupta pentru controlul acestei rute strategice.

Certe estimări sugerează că frecvența atacurilor în Marea Neagră este de peste șase ori mai mare decât în Golful Persic.

„Pentru mine, Marea Neagră și escalele în porturile ucrainene sunt aproape sinucigașe”, a declarat Oleg Grygoriuk, președintele Sindicatului Lucrătorilor din Transportul Maritim din Ucraina. „Sentimentul general este că amenințarea la adresa vieții este constantă.” Potrivit datelor furnizate de compania de securitate maritimă Ambrey și de Organizația Maritimă Internațională, peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră în acest an, ceea ce a dus la moartea a cel puțin 40 de marinari.

În contrast, în Strâmtoarea Ormuz s-au înregistrat doar 24 de decese confirmate. Câteva nave au fost atinse de focul încrucișat al bombardamentelor asupra porturilor, în timp ce altele au fost țintite în mod specific. În al treilea trimestru, media atacurilor a depășit patru pe zi, conform precizărilor firmei Ambrey.

Deși raportările despre incidentele din ambele regiuni rămân fragmentate, ceea ce complică evaluarea corectă a pierderilor reale.

Multe companii navale sunt dispuse să accepte riscurile transportului de petrol din Orientul Mijlociu, motivate de tarifele de transport care au atins cote record.

Cu toate acestea, tot mai multe firme se arată reticente în a-și trimite navele în Marea Neagră, unde marjele de profit sunt mai slabe, iar activitatea comercială este mult mai periculoasă, susțin organismele din industria transportului maritim.

În dimineața zilei de 15 octombrie, două drone au lovit petrolierul chimic „Wine Trader”, care era ancorat în largul coastelor României, așteptând preia o încărcătură din Moldova.

În aceeași noapte, o altă navă care transporta substanțe chimice, denumită „Yara J”, a fost lovită în timp ce era ancorată în apropierea intrării în Canalul Sulina, la aproximativ 15 kilometri distanță de „Wine Trader”.

În cursul acestei săptămâni, Rusia a anunțat că alte cinci nave de marfă au fost lovite în largul coastelor Ucrainei.

Autoritățile române au raportat că vineri o altă navă a fost lovită în largul țării, cu trei marinari dispăruți și unul decedat.

Situația este incredibilă.

În opinia mea, fiecare atac asupra unei nave are ca scop provocarea morții… Dacă lovești zona de cazare în același loc de două ori, intenția este de a ucide, a afirmat Salvatore Adorno, adjunctul responsabilului de țărm al Sicilship, compania care administrează Wine Trader.

Președintele României, Nicușor Dan, a acuzat vineri Rusia de a-și extinde războiul până la limitele teritoriului NATO. De la începutul invadării pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, Marea Neagră a devenit o zonă cu risc ridicat pentru navele comerciale.

Apele au fost minate încă de la început și, în ciuda unei perioade de liniște în timpul acordului de export de cereale negociat de ONU și Turcia – acord care s-a prăbușit în 2023 –, Rusia a continuat să bombardeze porturile ucrainene.

Interferențele cu sistemele de navigație prin satelit ale navelor din ambele tabere au fost frecvente.

O situație cu totul diferită!

Însă, începând din această vară, atacurile reciproce asupra navelor și infrastructurii portuare au atins cel mai intens nivel.

„Este o situație cu totul diferită. Urmăresc de ani de zile impactul războiului asupra comerțului maritim și nu am mai văzut niciodată ceva asemănător”, a declarat Bridget Diakun, director de cercetare la Lloyd’s List Intelligence.

Ucraina a declanșat o ofensivă în Marea Azov, vizând navelor care aprovizionau forțele rusești.

Potrivit firmei Ambrey, aproximativ 387 de nave au fost lovite între iulie și septembrie, o cifră de peste cinci ori mai mare decât în trimestrul anterior.

Una dintre cauzele escaladării a fost campania ucraineană cu drone împotriva navelor rusești, inițiată cu scopul de a întrerupe aprovizionarea cu motorină din Crimeea, dar care s-a extins rapid la traficul maritim din Strâmtoarea Kerci, locul unde Marea Azov se unește cu Marea Neagră.

În septembrie, Robert Brovdi, comandantul Forțelor Speciale, a declarat că Kievul a lovit peste 300 de nave rusești în doar 11 săptămâni.

Printre ținte au fost nu doar petroliere sancționate, ci și nave de marfă care transportau cereale rusești. Răspunsul Kremlinului a fost de a-și intensifica atacurile împotriva navelor care ajung în porturile Ucrainei, într-un efort constant menținut chiar și când atacurile Kievului au încetinit.

Rusia a fost responsabilă pentru aproximativ 90% din atacurile asupra navelor în ultimele 45 de zile, a subliniat Ambrey.

Impactul este vizibil la instalațiile portuare ucrainene din zona Odesa. Portul a deservit mai puțin de 10 nave luna trecută, comparativ cu aproximativ 400 în iulie, conform datelor furnizate de TIS, cel mai mare operator portuar privat din Ucraina.

Tranzitul prin Bosfor scade după o creștere a atacurilor cu drone în Marea Neagră. Pentru echipaje, atacurile ambelor tabere au devenit mai letale, mai ales că Ucraina a început să adopte tactici rusești, spun analiștii de securitate.

În trecut, Ucraina „țintea o instalație de încărcare sau dezactiva sala motoarelor sau cârma”, a explicat Tomas Alexa, analist senior la Ambrey.

Acum, „la fel ca Rusia, atacă punțile și blocurile de cazare”, ceea ce poate crește numărul victimelor în rândul echipajului.

Geografia atacurilor a devenit, de asemenea, mult mai puțin selectivă.

„Ne confruntăm cu adevărat cu un război fără limite între Rusia și Ucraina, care va afecta toate celelalte state de la Marea Neagră”, a declarat Andrii Klymenko, directorul Institutului de Studii Strategice din Marea Neagră, un grup de monitorizare.

La jumătatea lunii septembrie, Comitetul Comun de Război (Joint War Committee), care stabilește așa-numitele zone de „risc de război” în scopuri de asigurare, a extins nivelul maxim de amenințare de la câteva zone cu risc ridicat la aproape întreaga Mare Neagră, excluzând doar apele teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. Navele din Marea Neagră au fost ținta unor atacuri puternice în acest an.

Însă acum, că navele din aceste zone au fost atacate, chiar și cele mai rezistente companii de transport maritim își reconsideră activitatea comercială în zona de ancoraj Sulina, situată în apropierea bazinului fluviului Dunărea și a coastei bulgare.

Brokerii de asigurări au declarat pentru Financial Times.

Acest lucru i-a determinat pe armatori să recurgă la nave mai vechi, care sunt, în general, mai ieftin de asigurat, deoarece valoarea corpului lor este mai mică.

Este vorba de nave care pot avea o vechime de până la 50 de ani și au puține alte opțiuni în ceea ce privește destinațiile comerciale din cauza stării lor de degradare, a declarat Deha Aydin, consultant maritim turc la firma de avocatură Esenyel & Partners. Acestea s-ar confrunta cu „un risc ridicat de reținere în porturile europene”. Costurile de transport pentru exporturile de petrol din Marea Neagră cresc. Mulți operatori funcționează, de asemenea, în afara acordurilor sindicale standard, lăsând marinarii la mila armatorilor fără scrupule.

Unii membri ai echipajului care au cerut să părăsească navele după ce au ajuns în Marea Neagră prin Bosfor au raportat că armatorii le-au cerut să plătească despăgubiri companiei dacă își reziliază contractele înainte de termen, potrivit Federației Internaționale a Lucrătorilor din Transporturi (ITF).

Majoritatea membrilor echipajelor din regiune provin din țări cu tradiție navală mai redusă, precum Siria, Egipt, Azerbaidjan și Benin, „pentru că sunt mai dispuși să accepte orice salariu”, a declarat secretarul general al ITF, St.