Prețul energiei pe bursă a ajuns la niveluri record în toată Europa

De ce au explodat prețurile energiei în Europa?

Costurile curentului electric tranzacționate pe piețele bursiere au atins cote extreme în majoritatea statelor europene, generând o îngrijorare generalizată.

În România, saltul prețurilor s-a situat la 14%, însă în zona nordică a continentului, creșterile au fost spectaculoase, atingând praguri de până la 700% comparativ cu sesiunea de tranzacționare anterioară, desfășurată vineri.

Această fluctuație bruscă a declanșat analize detaliate privind cauzele fenomenului și impactul său asupra economiei regionale.

Datele oficiale indică o majorare a cotățiilor de luni pentru energia electrică pe piețele spot, cu livrare a doua zi, de 14% în spațiul românesc. Concret, valoarea a urcat de la 208 de euro per megawatt-oră la 237 de euro.

Cu toate acestea, dinamica observată în restul Europei este mult mai accentuată.

Liderii clasamentului scumpirilor sunt statele nordice, unde prețurile au explodat: - Finlanda a înregistrat o creștere de 746%, ajungând la 123 de euro pe MWh;

- Norvegia a urmat cu un avans de 621%, la nivelul de 91,02 euro pe MWh; - Suedia a raportat o majorare de 594%, prețul stabilindu-se la 105 euro pe MWh; - Estonia a văzut prețul să crească cu 102%, până la 164 euro pe MWh;

- Germania a înregistrat un salt de 73%, cu prețul la 256 euro pe MWh; - Franța a raportat o creștere de 66%, la 216 euro pe MWh.

Explicația pentru amplitudinea diferită a acestor variații rezidă în structura prețurilor de bază.

De regulă, țările nordice beneficiază de cele mai scăzute tarife energetice din Europa, ceea ce face ca orice procentual de creștere să pară matematic enorm. Deoarece piețele spot europene sunt interconectate, un șoc de preț care lovește o anumită piață se propagă automat către celelalte, amplificând efectul global.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, comentează situația actuală, subliniind caracterul temporar al acesteia.

El identifică cauza principală în lipsa vântului din zonele nordice, factor care a diminuat semnificativ producția de energie eoliană, sursă folosită intens în țări precum Germania sau Danemarca.

Prețurile la energie au explodat în Europa, iar România nu scapă de valul de

Potrivit afirmațiilor sale, citate de Digi24, s-a creat brusc un deficit major în generarea de electricitate. Acest gol a fost acoperit prin apelarea la centralele termice pe gaze, combustibil care a atins cote maxime în ultimii cinci ani.

În plus, Franța, un pilon major al producției nucleare europene, se află în plin program de mentenanță și reparații ale reactoarelor sale, o manevră necesară pentru pregătirea corectă a intrării în sezonul rece. Chisăliță consideră că evenimentele actuale constituie o lecție vitală pentru întregul continent.

Mesajul este clar: Europa nu poate substitui la nesfârșit sursele de energie convenționale cu cele dependente de condițiile meteo, dacă nu dispune simultan de capacități ample de stocare și de infrastructură flexibilă de echilibru.

Pe piața derivatelor, presiunea se simte și la nivelul gazelor naturale. La bursa din Amsterdam, referința principală pentru piața europeană, prețul gazelor a ajuns la 84 de euro pe MWh.

Această valoare reprezintă o creștere de 5% față de ședința de vineri și o majorare de 36% comparativ cu nivelul de acum o lună. Analiza istorică, conform platformei Trading Economics, arată că cotațiile actuale sunt cu 161% mai mari decât cele din aceeași perioadă a anului precedent.

Aceste cifre au alimentat temeri serioase privind o posibilă recrudescere a crizei gazelor în iarna apropiată.

Contextul este agravat de faptul că depozitele subterane de gaze se află la cele mai scăzute niveluri din ultimii 15 ani, o situație care crește vulnerabilitatea sistemului energetic.

România se pregătește, de asemenea, pentru o iarnă dificilă. Săptămâna trecută, Cristian Bușoi, secretar de stat din cadrul Ministerului Energiei, a declarat că eforturile se concentrează intens pe refacerea rezervelor de gaze și a stocărilor de apă din lacuri.

Oficialul a menționat că se conturează un context cu prețuri foarte ridicate la gazul natural, subiect care a devenit obiectul unor dezbateri la nivel european, regional și internațional.

Starea actuală a stocărilor naționale de gaze este monitorizată de aproape. În prezent, gradul de umplere al depozitelor românești este de 75%. Conform datelor furnizate de Mădălina Moise, director general al Depogaz, până pe 1 noiembrie, data la care debutează oficial sezonul rece, acest indicator urmează să atingă 87%.

Această proiecție este esențială pentru asigurarea siguranței energetice în lunile cu consum maxim.