Românii sunt printre cei mai puțini din UE care cheltuie bani pentru vacanțe în străinătate

Românii cheltuie cel mai puțin pe turismul din afara UE!

Românii aparțin grupului de cetățeni din Uniunea Europeană care alocă cele mai mici sume pentru deplasări turistice în afara frontierei nationale, conform unor date oficiale publicate de Eurostat. Un studiu detaliat privind comportamentul de călătorie al locuitorilor statei membre a evidențiat o tendință marcată spre preferarea destinelor interne, fenomen care plasează România lângă Grecia în partea inferioare a clasamentului privind proporția bugetului de vacanță direcționat spre străinătate.

În anul 2024, peste șaptezeci de procente din suma totală pe care românii au cheltuit-o pentru vacanțe au fost expendate în granică, exact 70% sau mai mult. Această cifre le place România imediat lângă Grecia, singura altă stat membră al UE unde ponderea cheltuielilor interne depășește similar această prag.

În contraste, la celălalt extrem al spectrului se situează Luxemburg, unde aproape toată suma destinată turismului – 99% – a fost direcționată către deplasări în afara țării.

Belgia urmează cu 92%, Malta cu 91%, iar Cipru cu 87%, state în care majoritatea écrasantă a bugetului de concediu al locuitorilor profitează operatorilor străini de cazare, transport și servicii turistice.

Această configurație nu se limitează doar la valori monetare. Analizând numărul total de deplasări, nu doar suma cheltuită, se observă că România detine cel mai mare procent din Uniune privind călătoriile efectuate în interiorul propriului teritoriului.

Nouăzeci de procente din toate turismele efectuate de cetățeni români au avut loc în România, un ritm urmat de Spania (88%), iar Franta, Portugalia și Grecia au înregistrat fiecare 85%.

De aceea, nu este surprinzător că doar unul din chaque zece călătorii români – exact 9% – au ales o destinație străină în 2024, poziționând România lângă Spania în grupul de state cu cea mai mică mobilitate turistică transfrontalieră.

Deși această privire poate sugera o aversiune spre explorare, nu înseamnă automat că românii dispun de bugete de vacanță mai modeste decât ceilalți europeni. De contră, explicația poate fi mult mai complexă și benefică: o infrastructură turistică internă bine dezvoltată, costurile mai reduse asociate cazării și alimentării în țară, precum și preferințele culturale sau familiale care încurajează rămascerea aproape de domiciliu, pot explica în parte această tendință.

De altfel, o vacanță în România poate oferi o experiență plăcută și accesibilă fără a necesita cheltuieli exagerate, ceea ce face ca opțiunea internă să fie atrăgătoare chiar și pentru cei care ar putea permite sigur o ieșire în străinătate.

Totuși, când se analizează comportamentul mediu al cetățenilor UE, diferența devine mai evidente. În 2024, locuitorii statei membre ale Uniunii Europene au cheltuit colectiv o sumă estimată de 618 de miliarde de euro pentru activităţi legate de turism.

De ce cheltuiala românilor pe deplasări variază atât de mult?

Din acest total, 42% au fost direcționate către deplasări interne, iar restul de 58% a acoperit turismul internațional.

Deși 71% din toate călătoriile efectuate de cetățenii UE au fost interne, sumele cheltuite în străinătate au reprezentat o parte mai mare din buget colectiv, explicată prin faptul că o excursie peste frontieră costă, în medie, mult mai mult decât una națională.

Un cetățean european a cheltuit în medie 303 de euro pentru o turismă internă, în timp ce una în străinătate a necesitat 1.053 de euro – mai mult decât triple.

Această disparitate în costuri explică de ce, deși majoritatea călătoriilor europenilor sunt locale, bugetele alocate turismului internațional tind să domine în termeni financieri. De asemenea, datele arată că cetățenii germani și francezi sunt cei mai mari consumatori absoluți de servicii turistice în UE, contribuind cu aproape jumătate – 49% – din totalul cheltuielilor pe turism efectuate de toți locuitorii Uniunii.

Această pondere depășește proporția lor în numărul total de călătorii sau de nopți petrecute în cazare, indicând că, în medie, germanii și francezii cheltuieţi semnificativ mai mult pe călătorie decât media europeană.

Pe lângă cheltuielile globale, structura acestora variază semnificativ în funcție de tipul de deplasare. Cazarea reprezintă cel mai mare element de cheltuielă în bugetul turistic al UE, constituind 35% din total, urmată de transport, care reprezintă 27%. Totuși, diferența dintre turismul intern și cel extern devine mai accentuată preciz în domeniul transportului: ponderea cheltuielilor de transport este cu 11 puncte procentuale mai mare în cazul călătoriilor în străinătate decât în cele interne.

La cazare, spre deosebire, variația dintre cele două categorii este mult mai mică, sugerând că costurile de cazare nu diferă atât de drastico în funcție de destinație, iar transportul este factorul cheie care crește semnificativ costul unei călătorii peste frontieră.

Informatiile prezentate în această analiză se bazează pe două seturi principale de date publicate de Eurostat. Prima provine din raportul intitulat „Tourism statistics – expenditure”, parte din colecţia „Tourism trips of Europeans”, iar informațiile au fost extrase în noiembrie 2025 și se referă strict la anul 2024.

A doua sursă este un set complementar de statistici privind caracteristicile călătoriilor turistice ale rezidenților Uniunii Europene, publicat în octombrie 2025, care a oferit detalii privind raportul dintre numărul de călători interne și cele externe.

Această situație pune România în evidență nu ca o țară cu Cetățeni dispoziți să exploreze lumea, ci mai bine ca o societate în care turismul intern joacă un rol central în viața de zi cu zi și în planificarea concediilor. Deși lipsa unei mari pondere de călători în străinătate poate fi interpretată ca o semnalizare de izolare, ea poate, de asemenea, reflecta o apreciere a valorilor locale, o confidență în calitatea ofertei naționale și o tendință spre o formă de turism mai durabilă și mai accesibilă.

Fără a implica o judecată de valoare, datele arată clar că românii aparțin celui mai mare grup din UE al celor care preferă să petreacă vacanțele lângă casa, o alegere care are rădăcini complexe și multiple, nu doar economice.