Seceta extremă ucide Lacul Koroneia: Un ecosisteme unic din Grecia este pe cale să dispară

De la sanctuar natural la o baltă secată!

Seceta fără precedent și secătuirea resurselor aduc Lacul Koroneia, din nordul Greciei, în pragul dispariției totale.

Peisajul odinioară vibrant a lăsat locul unei uriașe câmpii de noroi, stârnind o adâncă îngrijorare în rândul localnicilor, care își văd istoria și mediul natural evaporându-se sub ochii lor.

Înainte ca efectele schimbărilor climatice să lovească din plin regiunea, acest lac era o arie naturală protejată de o importanță covârșitoare. Funcționa ca un adevărat sanctuar pentru mii de păsări migratoare și acvatice, printre care și flamingo spectaculoși, amintește agenția Reuters. Pe lângă valoarea ecologică uriașă, lacul asigura supraviețuirea economică a pescarilor și agricultorilor din comunitățile învecinate și atrăgea turiști din toată lumea.

Astăzi, peisajul este unul dezolant. După un deceniu de secetă severă și exploatare masivă a apei pentru irigații, Koroneia a pierdut lupta cu elementele. Cândva al cincilea lac ca mărime din Grecia, acesta s-a redus catastrofal: datele Observatorului Național din Atena arată că suprafața actuală a apei reprezintă mai puțin de o zecime din cea inițială.

O criză climatică ce lovește întreaga Europă?

Tot ce a mai rămas sunt câteva bălți mici și tulburi, în timp ce fundul lacului s-a transformat într-o crustă albicioasă, brăzdată de crăpături adânce sub un soare necruțător.

Drama de la Koroneia oglindește fidel criza climatică din nordul Greciei, unde ploile au devenit o raritate. Disperați, agricultorii pompează apă direct din lac pentru a-și salva culturile.

Fenomenul nu este singular: în aceeași vară, seceta extremă a secat fluvii majore și lacuri din întreaga Europă, inclusiv Dunărea, dând peste cap transportul de mărfuri și producția de energie.

Prăbușirea dramatică a nivelului apei!

„Ne amintim lacul în perioada sa de glorie, plin de viață, cu pescari activi, ape abundente, un parc superb și peisaje idilice populate de păsări. Acum, priveliștea ne provoacă o mare dezamăgire”, povestește Costas Hatzivoulgaridis, liderul comunității Agios Vassilios, pentru Reuters.

Studiile științifice arată că declinul a început după sezonul ploios 2015-2016. De atunci, seceta persistentă și temperaturile ridicate au accelerat evaporarea, secătuind nu doar lacul în sine, ci și izvoarele subterane care îl alimentau. Imaginile din satelit publicate de Observatorul Național din Atena vorbesc de la sine: suprafața a plonjat de la 34,4 kilometri pătrați în 2016 la doar 2,7 kilometri pătrați astăzi.

Potrivit lui Dimitris Papadimos, expert în resurse de apă la Centrul Național pentru Zone Umede din Grecia, media precipitațiilor anuale a scăzut la circa 400 de milimetri în ultimii cinci ani – cu 150 de milimetri mai puțin decât în deceniile trecute. În plus, temperaturile ridicate au generat pierderi suplimentare prin evaporare de până la 150 de milimetri pe an.

Factorul uman a pus însă capac acestei crize ecologice. Atât localnicii, cât și autoritățile recunosc că extragerile masive de apă pentru agricultură au accelerat considerabil dispariția unuia dintre cele mai fascinante ecosisteme din regiune.