Supraaglomerarea închisoriilor: Marea Britanie eliberează deținuți pentru a evita colapsul

Cum afectează supraaglomerarea sistemele penitenciare europene?

Supraaglomerarea închisoriilor din Europa a devenit o problemă structurală.

Regatul Unit a luat măsuri drastice pentru a împiedica prăbușirea infrastructurii de detenție, în timp ce România se confruntă cu o tensiune similară a capacităților de închisoare.

Ce cifre alarmante se află în Anglia și Țara Galilor?

Criza regională pune presiune pe toate instituțiile europene responsabile de executarea pedepselor privative de libertate.

În regiunile Angliei și Țării Galilor, datele din luna precedentă arătau că închisorile erau ocupate la 97‑98% din capacitate.

Ce noi criterii de eliberare anticipată se implementează?

Autoritățile, citate de CNN, avertizau că, fără intervenții rapide, pragul maxim de ocupare ar fi atins în noiembrie. Pentru a crea spațiu liber, guvernul britanic a revizuit regulile de eliberare a deținuților.

Modificările legislative introduc o abordare mai flexibilă pentru adulții condamnați pentru infracțiuni de severitate redusă: aceștia pot fi eliberați după ce au executat doar o treime din pedeapsă, față de 40% sau jumătate din termenul anterior. Pentru alte categorii, pragul scade la jumătate din pedeapsă, în loc de două treimi. Toți cei eliberați vor fi supravegheați prin serviciile de probațiune, în timp ce persoanele condamnate pentru cele mai grave fapte rămân excluse.

Care sunt reacțiile și controversele legate de această problemă?

Decizia a stârnit controverse puternice, în special în rândul organizațiilor care reprezintă victimele. Familiile afectate au criticat posibilitatea ca inculpații pentru fapte grave să beneficieze de libertate anticipată. Sarah Pochin a acuzat partidul Laburist de neglijență față de protecția cetățenilor și a avertizat că guvernul „încalcă încrederea poporului britanic”. Partidul Reform UK a promis deportarea criminalilor străini și construirea de noi unități de detenție.

Persoanele condamnate pentru omor din culpă, conducere periculoasă ce a dus la deces și anumite infracțiuni sexuale istorice comise împotriva copiilor nu mai beneficiază de eliberarea accelerată.

Ce excepții există din programul de eliberare?

Problema nu se rezumă la numărul de deținuți. Sistemul suferă și de o criză de personal, iar serviciile de probațiune sunt suprasolicitate.

Sindicatul angajaților din acest sector a alertat că sarcinile de lucru au atins niveluri fără precedent.

Situația din Marea Britanie nu este izolată.

Cum influențează criza de personal suprasolicitarea probațiunii?

Statisticile Consiliului Europei, publicate în mai 2026 și referitoare la 31 ianuarie 2025, arată că în 51 de sisteme analizate erau reținute 1.107.921 de persoane. Media europeană a atins 95,2 deținuți la 100 de locuri disponibile, dar disparitățile sunt mari. Franța și Turcia înregistrau cele mai mari rate – 131 de deținuți la 100 de locuri – urmate de Croația (123) și Italia (121).

Ungaria avea 115, Belgia 114, iar Irlanda 112. România a înregistrat o rată de 100 la 100, fiind catalogată ca sistem la limita capacității. În aceeași perioadă, Anglia și Țara Galilor aveau o rată de 96 la 100.

Ce context european există în privința supraaglomerării?

Raportul din septembrie 2026 detaliază presiunea specifică din România. În timpul vizitei de evaluare, penitenciarele românești erau ocupate la 119,5% din capacitate.

Disparitățile regionale sunt evidente: penitenciarele din Iași atingeau 140%, iar cele din Botoșani 130%.

Ce concluzii trage Raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii?

Autoritatea a constatat o creștere a populației penitenciare cu 20% din 2020 și a subliniat condițiile de viață – deținuții aveau doar 2‑3 metri pătrați în celule, recomandând un minim de 4 metri pătrați per persoană.

Datele confirmă că, deși supraaglomerarea este o problemă europeană, intensitatea ei variază semnificativ de la o țară la alta.