3,3 miliarde de lei investiți în 450 de săli de sport, dar multe stau goale

Sălile devin ateliere sportive?

România a investit aproximativ 3,3 miliarde de lei în amenajarea a peste 450 de săli de sport, dar utilizarea lor rămâne o provocare majoră.

Construite între 2014 și 2026 cu sprijinul Companiei Naționale de Investiții (CNI), aceste facilități sunt adesea deschise publicului doar în orele de educație fizică din școli.

Conform datelor Ziarul Financiar, reluate de ProSport, responsabilitatea administrativă revine autorităților locale. Rezultatul? Copiii au acces limitat la mișcarea fizică regulată și își pierd șansa de a descoperi discipline sportive pe termen lung, în afara programului școlar.

În ultimii ani, infrastructura sportivă a beneficiat de intervenții majore: de la Arena Națională și Cluj Arena până la complexurile de la Giulești, Steaua și Arcul de Triumf. În paralel, s-a pus accent pe rețeaua de săli polivalente din orașe, cu intenția de a facilita accesul la mișcare. Realitatea din teren arată însă că majoritatea funcționează preponderent ca ateliere pentru orele de sport din instituțiile de învățământ. Programele de utilizare nu sunt suficient de extinse pentru antrenamente sistematice sau inițiative comunitare.

Obezitatea a atins 39%?

Astfel, potențialul investițional nu este exploatat la maximum, iar copiii au puține șanse de a practica sportul constant, mai ales acolo unde sectorul privat este prea scump sau greu de atins logistic.

Accesul neplăt la facilitățile sportive capătă importanță în contextul sedentarismului și al creșterii obezității. Statisticile din raportul Ziarul Financiar, citat de ProSport, arată că în 2025 rata obezității din România a ajuns la 39%.

Un model inspirator vine dintr-o școală din București, care a implementat antrenamente gratuite de handbal, de două ori pe săptămână, pentru copii din mai multe grupe de vârstă.

Elevii se mișcă activ, învață spiritul de echipă și participă la competiții fără costuri suplimentare pentru familii. O mamă, a cărei fiică are șapte ani, a evidențiat dublul beneficiu: dezvoltare fizică corectă și abilități sociale esențiale. Caracterul gratuit este crucial, având în vedere că abonamentele la cluburile particulare din Capitală pot ajunge la circa 500 de lei.

Cum transformăm investițiile în beneficii concrete?

Pentru a transforma aceste investiții în beneficii reale, este necesară o reformă a modului de funcționare. Extinderea programului de deschidere, organizarea antrenamentelor neplătite și parteneriatele strânse între școli, administrații locale și cluburi sportive ar putea schimba radical ecuația. Deschiderea spațiilor în afara orelor de curs ar permite unui număr mai mare de tineri să acceseze sportul în condiții democratice, independent de capacitatea financiară a părinților.

Simultan, o utilizare optimă a infrastructurii ar stimula sportul de masă și ar facilita detectarea noilor talente. Provocarea esențială nu este construirea de noi clădiri, ci strategiile de administrare și punerea la dispoziția publicului a celor existente.

Ca să genereze rezultate durabile, investițiile de miliarde de lei trebuie să asigure un acces la sport care depășește limitele programului didactic, devenind o opțiune realistă pentru întreaga comunitate.

Într-un alt context, Ministerul Muncii, condus de Florin Manole, a oferit detalii privind politica salarială și de pensii.

Ce se întâmplă cu salariile și pensiile?

În declarațiile făcute sâmbătă, 24 octombrie 2026, la Alba Iulia, oficialul a menționat că subiectul menținerii contribuției CASS pentru pensionari în 2027 nu este epuizat, nefiind încă abordat la nivelul Guvernului.

Salariul minim brut pe economie va rămâne neschimbat la 4.325 de lei începând cu 1 ianuarie 2026, o eventuală majorare urmând a fi discutată ulterior, după centralizarea indicatorilor economici.

Referitor la indexarea pensiilor în 2027, ministrul a subliniat că se va respecta legea, așteptându-se ultimele cifre oficiale privind inflația înainte de a propune un nivel concret de ajustare.

Aceste decizii se adaugă complexității actuale a politicii sociale.