Călin Georgescu, idolul suveraniștilor, cercetat pentru salut legionar și alte patru dosare penale

Inculpatul a afirmat mereu, în interviuri, că...?

Călin Georgescu, figura centrală a taberei suveraniște, se află acum în centrul unei rețele complexe de investigații penale, confruntându-se cu un total de cinci dosare distincte. Printre acestea, cel mai recent deschis privește gestul controversat al salutului legionar, executat în public, în timp ce alte patru acuzații gravitationază în jurul unor infracțiuni majore, de la tentativa de răsturnare a ordinii constituționale până la înșelăciunea prin care s-au obținut sume ce depășesc un milion de euro, trecând prin constituirea unui grup infracțional organizat și instigarea la alterarea integrității datelor.

Situația juridică a politicianului pare să fie una în continuă escaladare, reflectând intensitatea conflictelor din spațiul public românesc.

Totul a pornit, în cazul noului dosar, de la o scenă petrecută la ieșirea dintr-o secție de poliție din Buftea. După ce semna controlul judiciar, Georgescu a coborât în fața suportărilor sale strânse în fața clădirii și a realizat mișcarea specifică Mișcării Legionare.

Acest gest a capturat atenția anchetatorilor din Județul Ilfov, care au sesizat organele competente pentru a verifica legalitatea actului. Audierea în acest dosar a avut loc recent, politicianul fiind prezentat în fața anchetatorilor împreună cu echipa sa de apărare, conform transmisiunilor Antena 3.

Nu este vorba despre un prim episod; precedentul similar a fost înregistrat în luna februarie 2025, când, la ieșirea de la Parchetul General, fostul candidat la funcția de președinte a efectuat un gest interpretat de mulți observatori drept un salut nazist.

Reacția publicului a fost imediată și severă: Am văzut bine, a făcut salutul nazist, Nu mai are nicio jenă sau Cum am crezut de la bun început. Nu este nici prost și nici nebun. Știe foarte bine ce face.

Și mai știe că ce face este cât se poate de rău au fost comentariile care au circulat pe rețelele sociale și în presa de specialitate.

Pe lângă dosarul legat de salut, Georgescu se mai confruntă cu alte patru acuzări penale serioase. Prima dintre acestea vizează o tentativă de răsturnare a ordinii constituționale, o acuzație de natură politică majoră. A doua acuzare se referă la propagandă legionară, un capăt de atac în care el a fost deja trimis în judecată. A treia vizează o înșelăciune de peste un milion de euro, dosar în care măsura arestului preventiv a fost dispusă inițial. A patra acuzare o privește constituirea unui grup infracțional organizat, în legătură cu instigarea la alterarea integrității datelor și perturbarea sistemelor informatice.

Această din urmă acuzație are la bază faptul că Georgescu a apelat la serviciile unei firme speciale pentru a identifica și a distrue microfoanele plantate de DIICOT în vila sa din cartierul Mogoșoaia.

În prezent, Călin Georgescu se află în arest preventiv. Vineri, Curtea de Apel București va avea de deliberat asupra posibilității înlocuirii acestei măsuri restrictive cu arestul la domiciliu, în cadrul dosarului de înșelăciune. Decizia instanței va fi crucială pentru dinamica viitoare a cazurilor sale.

În privința dosarului de propagandă legionară, detaliile procesuale sunt particulare. Georgescu a fost trimis în judecată la data de 2 iulie, fiind acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război.

Totodată, el este acuzat de promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, într-o formă continuată, reprezentată prin cinci acte materiale distincte.

Procurorii au precizat în rechizitoriu că, în intervalul cuprins între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, în mod repetat, inculpatul a promovat aceste ideologii prin diverse mijloace.

Datele specifice menționate în documentul de trimitere în judecată sunt: 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025.

Sursa judiciară a subliniat că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declarații publice sau postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară și legăturile cu mediul neolegionar. Scopul declarat prin aceste manifestări a fost producerea unei schimbări de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare, într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice asociate acestei ideologii.

În acest sens, el a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ sau laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.

Anchetatorii au centralizat situațiile concrete în care Călin Georgescu a făcut apologia mișcării legionare. Astfel, în dosar au fost notate toate momentele în care fostul candidat la prezidențiale a susținut discursuri de tip legionar.

Un exemplu major este discursul țînuit în Piața Universității la data de 2 octombrie 2021.

Sursele judiciare notează că Georgescu a reprodus nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul mareșalului Ion Antonescu din discursul ținut la marea adunare legionară din 6 octombrie 1940: „Prin liniște și credință, prin ordine și unire, prin muncă și iubire, cu Dumnezeu înainte”.

Conform acuzațiilor, politicianul și-a încheiat acest discurs cu salutul legionar.

Un alt episod relevant este interviul acordat Elenei Sechila la data de 16 iunie 2020. Publicat pe platforma Asociației Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, acest dialog a inclus afirmații elogiative despre Mișcarea Legionară.

Călin Georgescu a susținut atunci: „Zelea Codreanu a fost un erou, un iluminat”. Afirmațiile respective, centralizate de anchetatori, sunt următoarele:

„Antonescu a fost un om extrem de curajos!”?

El a declarat că „Mișcarea Legionară (.) a fost cea mai puternică esență și expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român”.

De asemenea, a menționat: Și chiar dacă conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, alături de aproape 17 mii de comandanți care au fost atunci înlăturați.

pe mine mă doare că această înlăturare nu a mișcat pe nimeni din ceilalți aflați în fară.

Pentru că această abnegație a Mișcării Legionare ne-a demonstrat un lucru pe care-l vedem astăzi: nu a fost suficientă pentru crearea unui stat puternic și pentru transformarea unei populații într-un popor.

Pentru că nimeni nu s-a mișcat atunci când aceștia au fost înlăturați.

Cum și azi sunt foarte puțini, ori din neînțelegere, ori din rea-credință, pentru care nu se mișcă, Însă unul, daca e vertical, acela va duce mai departe această lumină sfântă а dragostei de neam, de moșie și de limba.

Georgescu a mai afirmat: Imnul nu se potrivește cu eroismul poporului român, cu jertfa lui. A fost un singur gest politic uriaș, unirea, iar România este azi mai dez-unită ca niciodată.

Dacă ar fi Hora Unirii «hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română». inima română, inima acelor sfinți care au stat peste 20 de ani în munți. Ogoranu (.) Mofa, Marin (Ion I.

Moța și Vasile Marin, membri ai Mișcării Legionare interbelice, au participat în Războiul Civil Spaniol, unde au luptat alături de forțele fasciste conduse de generalul Francisco Franco împotriva republicanilor.

Moța și Vasile Marin au decedat pe frontul de la Majadahonda la data de 13.01.1937, iar decesul lor a fost interpretat de către legionari ca un element ideologic central) și câți alții.

Au avut un singur ideal să murim pentru Cristos, pentru patrie, cu credință nelimitată în Cristos şi fară.

Închizi ochii şi spui asta. e ceva.

cuvintele sunt de prisos, nu ai ce să spui la aşa ceva. Mă scuzați.

El a adăugat: „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.

De asemenea: „Spiritul creștin pe care l-a promovat Mișcarea Legionară când gen. Cantacuzino stătea cu un flăcău din Moldova să ridice zidurile unei biserici din Dâmbovița, asta înțelegem prin spiritul creştin”.

Referindu-se la Ion Antonescu, Georgescu a spus: „Mareşalul Antonescu a fost un om extrem de curajos, un bărbat puternic care a venit în cele mai dramatice momente ale neamului românesc şi care nu a avut forţe să-i stea alături (.) A fost un erou pe care va trebui, când se va scrie istoria adevărată, să-l respecte în profunzime”.

Despre Ion Gavrilă Ogoranu, el a declarat: „Ion Gavrilă Ogoranu a fost ultimul dac liber. Ce expresie profundă. brazii se frâng, dar nu se îndoiesc. ar trebui să fie o emblemă în fiecare şcoală”.

La rândul său, despre Nae Ionescu, politicianul a afirmat: „Nae Ionescu a fost vårful de lance al Mișcării Legionare”.

Referitor la Nicoleta Nicolescu, aceasta a fost descrisă astfel: „Nicoleta Nicolescu a fost o zeiță a demnității, mâna dreaptă a căpitanului (.) demnitatea femeii la absolut.” (Nicoleta Nicolescu a fost o membră importantă a Mișcării Legionare, având gradul de comandant legionar şi ocupând funcția de şefă a Cetățuilor de fete – organizații de femei, echivalentul cuiburilor ai căror membri erau doar bărbați).

Finalmente, despre Corneliu Zelea Codreanu, Georgescu a conchis: „Corneliu Omul ăsta a făcut practic a treia unire. Nu dădea ordin, el chema. A unit zeci de mii de oameni cu un singur fel și o singură vibrație”.

Vlad Zamfir, detectivul angajat de Călin Georgescu pentru a căuta microfoanele procurorilor în vila din Mogoșoaia, a fost, la rândul său, plasat sub control judiciar, declarând: „Nu am încălcat legea”. Aceste evenimente subliniază complexitatea investigațiilor curente și implicarea directă a unor parteneri apropiați ai politicianului în mecanismele de apărare a intereselor sale.