Câți bani primește România prin programul european SAFE și unde vor fi folosiți fondurile

SAFE e soluția financiară ideală pentru România!

În urmă cu o decennie, puțini observatori ai scenării geopolitice europene ar fi prezis că securitatea națională se va alătura nevoilor fundamentale de adăpost și alimentație, devenind o prioritate absolută. Totuși, realitatea actuală impune o revizuire radicală a acestor percepții. Cu un conflict activ desfășurând la granița estică a continentului, imperativul de a construi o structură militară modernă a devenit mai clar decât oricând.

Provocarea majoră rezidă însă în capacitatea de a finanța această transformare profundă într-un moment în care guvernele se confruntă cu constrângeri fiscale stricte și cu un spațiu bugetar extrem de redus.

Deși costurile asociate descurajării prin forță sunt considerabile, ele rămân infime comparativ cu prețul devastator al unui eventual război.

Comisia Europeană a reacționat la această urgență propunând, în prima jumătate a anului 2025, o serie de măsuri menite să accelereze fluxurile de investiții și să crească nivelul de pregătire al forțelor armate. Pilonul central al acestei strategii este programul SAFE, un mecanism financiar ambicios cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro.

Prin intermediul acestui instrument, statele membre au posibilitatea de a contracta împrumuturi pe termen lung, la condiții extrem de avantajoase, pentru a finanța investiții critice în capacitățile militare și în baza industrială europeană de apărare.

România este beneficiarul al doilea cel mai mare lot din acest pachet, primind aproximativ 16,68 miliarde de euro, o sumă urmată doar de alocarea destinată Poloniei. Pentru a înțelege dimensiunea acestei alocări, este relevant să observăm că ea echivalează cu circa 4,4% din produsul intern brut nominal al României pentru anul 2025.

Nu este o coincidență faptul că țările din Europa Centrală și de Est primesc ponderi semnificative în cadrul programului; vecinătatea cu teatru de operațiuni din Ucraina a modificat fundamental calculul riscului și a accentuat necesitatea unei intervenții rapide.

Din punct de vedere financiar, SAFE se dovedește a fi o soluție ideală pentru România. Contrar a ceea ce s-ar putea crede, fondurile nu sunt granturi nerambursabile care ar dispărea din circuitul bugetar, ci reprezintă o facilitate de creditare. Beneficiul cheie constă în condițiile mult mai blânde decât cele pe care statul român le-ar putea obține independent pe piețele financiare internaționale. Conform detaliilor oferite de Ministerul Apărării Naționale, împrumutul poate avea o maturitate de până la 45 de ani, include o perioadă de grație de zece ani și o rată a dobânzii plafonată la maximum 3%.

Disponibilitatea fondurilor acoperă intervalul 2026-2030, iar rambursarea efectivă debutează abia după expirarea celor zece ani de grație.

Obiectivul strategic urmărit este integrarea, extinderea și modernizarea industriei românești de apărare în lanțurile europene de producție și furnizare.

Discuțiile au inclus și mecanismul cunoscut sub numele de „offset”, prin care achizițiile de armament sunt condiționate de beneficii economice interne, precum transferul de tehnologie sau dezvoltarea producției locale.

Succesul României în acest domeniu va fi măsurat prin capacitatea de a transforma contractele majore în fabrici funcționale, locuri de muncă calificate și centre de cercetare.

9,5 mld, adică 60% din alocare, sunt destui?

Metafora descurajării militare este simplă: atunci când un vecin este ostil, nu îl poți întâmpina cu politețe excesivă. Dacă singura ta apărare constă în gesturi diplomatice, vulnerabilitatea ta devine o invitație la agresiune. Investiția în apărare nu semnifică dorința de a declanșa un conflict, ci intenția de a-l preveni. Deși armamentul implică costuri ridicate, libertatea nu are preț.

Destinația fondurilor din SAFE este diversificată, neînsemnând exclusiv achiziții de armament, ci și infrastructură critică și capacitate de mobilitate.

Analiza grafică a alocărilor relevă că un euro din patru este destinat drumurilor, nu glonicelor. Componenta de infrastructură duală, valorificată la 4,2 miliarde de euro, vizează finalizarea tronsoanelor de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni. Aceste căi de acces vor fi folosite zilnic de civili și companii, dar pot asigura, în caz de criză, mobilitatea rapidă a forțelor militare.

Aceasta este probabil cea mai vizibilă componentă civilă a programului, conectând mai eficient Moldova de restul țării și de granița cu Republica Moldova, reducând costurile de transport și creșterea atractivității regionale pentru investiții.

Implementarea nu va fi instantanee. Estimările Băncii Naționale a României sugerează o creștere graduală a cheltuielilor, pornind de la aproximativ 1,5 miliarde de euro în 2026 până la 5,3 miliarde de euro în 2030.

În cazul autostrăzilor, circa 75% din buget se va concentra în ultimii doi ani ai perioadei, 2029 și 2030. Acest profil temporal explică de ce efectul macroeconomic inițial va fi discret, dar se va intensifica semnificativ spre finalul deceniului.

Bazat pe multiplicatorii economici și ipotezele de lucru, impactul SAFE asupra creșterii economice anuale ar putea atinge circa 0,3 puncte procentuale în 2027 și aproximativ un punct procentual în 2030.

Impactul cumulativ estimat pentru întreaga perioadă 2026–2030 se situează între 0,7 și 2,6 puncte procentuale. Variația dintre aceste limite depinde în mare măsură de gradul de localizare a producției versus importul de echipamente și tehnologii din străinătate.

Există deja exemple încurajatoare de echipamente produse local pentru dotarea armatei, dar există și scenariul în care componentele complexe sunt fabricate extern, România limitându-se la asamblarea finală. Totuși, evaluarea programului nu trebuie făcută exclusiv prin prisma impactului asupra PIB-ului, deoarece scopul său principal este securitatea. Așa cum o poliță de asigurare este achiziționată pentru a acoperi un risc, nu pentru a genera randament, câștigul principal al apărării este descurajarea conflictului. Totuși, avem șansa de a construi, prin SAFE, o economie mai bine conectată și o industrie solidă.

Economiștii au vorbit adesea despre „dividendul păcii” post-Război Rece, caracterizat prin creșterea PIB-ului și reducerea cheltuielilor militare, fenomen valabil până în 2022. Astăzi, acest dividend s-a erodat, impunându-ne să acceptăm noua realitate și să ne adaptăm la ea.

Analiza și perspectivele prezentate aparțin lui Cristian I.

Popa, CFA, membru al Consiliului de administrație al BNR, opinia reflectând punctul de vedere personal al autorului, nu poziția oficială a Băncii Naționale a României.