România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la rata de supraponderabilitate și obezitate

Cine știa că România conduce UE în supraponderalitate și obezitate?

România se situează pe primul loc în clasamentul Uniunii Europene privind rata combinată a supraponderalității și obezității, conform datelor recente furnizate de Eurostat.

Deși indicatorii privind obezitatea pură arată o poziție relativ favorabilă pentru țara noastră, ponderea crescută a persoanelor aflate în stadiul de preobezitate plasează România în fruntea listei continentale.

Această situație generează o alarmă în mediul medical, unde specialiștii avertizează că, în absența unor măsuri corective, silueta subțire riscă să devină o excepție, nu regula.

Datele statistice oficiale indică faptul că, la nivel european, 16,3% dintre persoanele cu vârsta de peste 18 ani prezentau un diagnostic de obezitate în anul 2025, definind acest status printr-un indice de masă corporală (IMC) de cel puțin 30. Comparativ cu anul 2019, când media comunitară era de 15,3%, se observă o creștere constantă a acestui fenomen. În contextul românesc, proporția adulților obezi este de 12,9%, ceea ce ne conferă a treia cea mai scăzută rată din blocul european. Doar Italia, cu 7%, și Grecia, cu 12,8%, înregistrează valori inferioare.

La cealaltă extremă a spectrului, Malta conduce cu o rată de 26,6%, urmată de Letonia (24,6%) și Finlanda (23,2%). Totuși, imaginea devine mai nuanțată când analizăm categoria supraponderalității: 48,5% dintre adulții din România se încadrează în stadiul de preobezitate.

Combinând cele două categorii, rezultă că peste 60% dintre cetățenii români au un IMC situat deasupra limitei normale, un factor care justifică poziția liderului la nivel UE pentru această problemă complexă.

Peste 60% dintre români au IMC peste normalul recomandat!

Medicul diabetolog Oana Pop, specialist în boli metabolice și nutriție din cadrul clinicii MedLife Oradea, subliniază importanța interpretării corecte a acestor cifre. Ea afirmă că statisticile nu ar trebui să inducă un sentiment de liniște, ci dimpotrivă, deoarece tendințele observate în practica medicală sunt în continuă escaladare. Dr. Pop explică că obezitatea reprezintă o afecțiune cronică care impune eforturi susținute din partea pacienților, uneori fără rezultate imediate vizibile. Fenomenul rezistenței la tratament face ca pierderea în greutate să fie minimă, menținând pacientul în categoria obezității. De asemenea, specialistul atrage atenția asupra impactului financiar major, care nu se oprește la granițele consultului medical.

Persoanele afectate dezvoltă frecvent prediabet sau diabet, alături de afecțiuni cardiovasculare, adesea însoțite de complicații care pot pune în pericol viața. Aceste condiții generează costuri semnificative atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul de stat.

Oana Pop insistă asupra rolului stilului de viață, chiar dacă există componente genetice și endocrinologice.

Factorii ereditari nu sunt o sentință definitivă; genele legate de nutriție, precum cele asociate diabetului de tip 2, prediabetului, obezității și hipercolesterolemiei, pot fi influențate prin adoptarea unei alimentații echilibrate, a activității fizice regulate și a unei odigne adecvate.

Evoluția demografică este, de asemenea, o sursă de îngrijorare, numărul persoanelor cu probleme de greutate crescând de la an la an.

Cea mai gravă dimensiune a problemei o constituie tineretul: printre adolescenții care consultă clinica, șapte din zece suferă de suprapondere sau obezitate, semnalând o generare a problemelor de sănătate publică încă din primele etape ale dezvoltării.