Curtea de Conturi desființează managementul de la Mediu: Nereguli grave și milioane pierdute în mandatul Dianei
Cu drona pe plajă, dar fără dovezi sub apă la Olimp?
Curtea de Conturi pune sub semnul întrebării gestionarea financiară a Ministerului Mediului sub conducerea Dianei Buzoianu
Știri de Ultimă Oră
Departamentul de Stat al SUA anulează regula națională pentru noul pașaport
Netflix dă lovitura în noiembrie: Ce premiere aduce platforma?
Vreme rece, ploi torențiale și vânt puternic în București până miercuri
România, la BBC World News! Cum ne promovează Charlie Ottley pe internațional?Cel mai recent raport al Curții de Conturi, care acoperă exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2025, arată o serie de bube serioase în modul în care au fost verificate și finanțate lucrările publice. Problemele au ieșit la iveală chiar din perioada în care fotoliul de ministru al Mediului era ocupat de Diana Buzoianu (USR).
Auditul vorbește curat despre pierderi financiare și creanțe nerecuperate de zeci de milioane de lei, scoțând la lumină controale financiare superficiale și investiții publice validate din ochi.
Atenția inspectorilor s-a oprit asupra administrațiilor bazinale din subordinea „Apelor Române”, unde verificarea lucrărilor subacvatice s-a transformat într-o comedie a erorilor. Culmea penibilului s-a atins la proiectele de înnisipare a plajelor, unde inspectorii au folosit o dronă aeriană în loc de una subacvatică, aruncând o umbră groasă de îndoială asupra calității recepțiilor.
Pentru șantierul din stațiunea Olimp, auditorii au descoperit că hârtiile justificative pentru lucrările de biodiversitate pur și simplu lipseau. Era vorba despre construcția a trei biostructuri și amenajarea zonelor de repopulare a speciilor, incluse în proiectul tehnic pentru Lotul 7 Olimp, o investiție de 26.796.618,36 lei, fără TVA.
Toate aceste structuri sunt scufundate în mare și au fost recepționate doar pe baza unui simplu raport al supervizorului.
Unde s-au dus zecile de milioane din instituțiile subordonate?
Doar că inspectorii au considerat hârtia respectivă o glumă scumpă: echipamentul folosit n-a putut oferi nicio vizualizare clară, fie prin filmări sau poze, la data recepției. Deși oamenii de la ABADL, constructor și supervizor s-au plimbat pe șantier în două zile diferite, drona subacvatică ROUV n-a putut fi pusă în funcțiune, așa că s-a recurs la drona care zboară pe deasupra.
Încurcătura a ajuns și pe masa Gărzii de Mediu, chemată să verifice dacă s-a respectat acordul de mediu.
Radiografia financiară scoate la iveală găuri negre în bugete și bani lăsați pe drumuri prin mai multe entități aflate în subordinea Ministerului Mediului:
La Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), bugetul a fost lovit cu 2.049.039 de lei.
Este vorba despre un debit datorat de Consiliul Județean Constanța care a devenit definitiv nerecuperabil, totul din cauză că nimeni n-a analizat serios cine trebuia să recupereze banii.
De ce a pierdut Delta Dunării milioane de lei din tarife uitate?
La ABA Crișuri, lucrurile stau și mai și: s-au achitat nejustificat 145.063 de lei pentru 2.109 metri cubi de piatră brută și cheltuieli conexe, decontate dublu către executant. În aceeași ogradă, s-au plătit aiurea 4.035 lei pentru folie de acoperiș și montaj la lucrări care n-au fost executate niciodată. În timpul controlului, entitatea și-a dat seama de bucluc și a recuperat de la constructor 4.278 de lei (debitul plus accesoriile).
Pe litoral, ABA Dobrogea Litoral a subestimat amenzile și daunele cerute, ratând încasări de 240.310 lei.
În schimb, la Administrația Bazinală de Apă Mureș, legea contabilității a fost tratată opțional: nu s-au făcut demersuri pentru inventarierea și recuperarea unor creanțe necurente uriașe, care ajung la 61.540.756 de lei!
Nici Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD) n-a scăpat de ochii criticilor. Problema principală? Tarifele practicate pentru serviciile oferite au fost lătu-n paragină ani de zile, fără nicio actualizare conform legii. Între 2009 și 2025, instituția a încasat mai puțin tocmai pentru că nimeni n-a catadicsit să adapteze prețurile la realitățile economice. Dacă tarifele ar fi fost indexate corect în funcție de inflație, bugetul Deltei ar fi fost mai bogat cu 4.816.473 de lei.
Raportul complet al Curții de Conturi este disponibil public pentru cine vrea să discearnă în amănunt cum s-au tocat banii publici.
Concluziile trase de auditori arată clar că procedurile de control din minister au nevoie urgentă de o resetare din temelii.