Escrociile prin telefon: cum reacționezi când primești un apel suspect

Ce alte metode de fraudă au scăzut în aceeași perioadă?

Fraudele cibernetice au suferit o transformare semnificativă, abandonând treptat terenul mesajelor text și al legăturilor hipertext pentru a se muta în domeniul conversațiilor vocale directe. În spațiul românesc, această evoluție s-a concretizat printr-o creștere alarmantă a incidentelor de tip „voice phishing”, denumite popular vishing.

Conform statisticilor recente difuzate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), această metodă de înșelăciune a constituit 42% din totalul cazurilor de fraudă înregistrate în prima jumătate a anului 2026.

Această cifră plasează vishingul pe locul întâi în ierarhia amenințărilor cibernetice raportate în perioada respectivă, depășind clar alte forme de atac.

Sergiu Zaharia, expert în strategie cibernetică și inițiatorul platformei Expandcyber, comentează această tendință, subliniind că, deși conceptul nu este unul recent, amploarea sa a cunoscut o escaladare bruscă. El descrie fenomenul ca fiind o revenire la modă a atacurilor bazate pe interacțiunea umană directă.

Asistăm la o revărsare a valului de atacuri care pun accent pe dialogul cu victima, adică vishingul, un proces care implică un apel telefonic în care agresorul vorbește față în față cu ținta.

Acest tip de agresiune absoarbe aproximativ 40% din totalitatea atacurilor observate, a explicat specialistul pentru publicația ZF.

Datele oficiale confirmă această percepție, indicând o pondere exactă de 42% pentru rapoartele de vishing în primele șase luni ale anului curent.

Contextul comparativ arată o scădere relativă a altor metode de fraudă în aceeași perioadă.

Phishing-ul, care se realizează prin intermediul e-mailurilor false, a fost prezent în 14% dintre cazurile documentate, în timp ce smishing-ul, varianta aplicabilă prin mesaje SMS, a înregistrat o rată de 13%.

Această distribuție evidențiază cât de eficientă devine acum abordarea vocală pentru infractori.

Diferența fundamentală față de mesajele scrise constă în capacitatea agresorilor de a interacționa în timp real cu persoana vizată, ajustând scenariul în funcție de Unul dintre factorii care complică identificarea acestor atacuri este ritmul alert impus de atacatori.

Aceștia construiesc rapid o relație de încredere, adesea invocând situații de urgență care generează panică. Scopul este de a determina victima să ia decizii rapide, fără a avea timpul necesar pentru a verifica veridicitatea informațiilor primite.

Ce tehnici folosesc infractorii lângă vocea sintetizată?

Progresul tehnologic, în special în domeniul inteligenței artificiale, a adus în plus un set de instrumente care fac aceste apeluri mult mai convingătoare.

Generative AI a permis dezvoltarea tehnicii de clonare a vocii, o inovație care schimbă radical peisajul securității cibernetice. Sergiu Zaharia atrage atenția asupra faptului că vishingul este categoria de atac care a beneficiat cel mai mult de aceste avansuri tehnologice.

Din cauza inteligenței artificiale generative, vishingul s-a transformat radical.

Tehnologia actuală permite replicarea vocii cu o precizie atât de mare, încât urechea umană nu mai poate detecta nicio discrepanță, a punctat expertul.

În consecință, familiaritatea tonului sau a timbrului vocii nu mai este un indicator sigur al legitimității unui apel, ci poate fi o simplă iluzie creată digital.

Pe lângă vocea sintetizată, infractorii recurg frecvent la „Caller ID spoofing”, o tehnică prin care numărul afișat pe ecranul telefonului este modificat artificial. Astfel, victima poate crede că primește apelul de la o instituție de încredere, precum banca personală sau o entitate guvernamentală. Poliția Română a emis o avertizare specifică în luna august 2026, semnalând intensificarea acestor fraude și modul în care hoții cibernetici exploatează încrederea publicului în bănci și alte organizații oficiale.

Scenariile folosite sunt complexe și variate. Victimele primesc adesea informații alarmante despre activități suspecte din contul lor bancar, încercări de autentificare din străinătate, asocierea unui dispozitiv necunoscut sau existența unui atac informatic în curs.

Pentru a consoluda iluzia oficială, apelul este transferat succesiv către mai mulți interlocutori, fiecare pretinzând că reprezintă o entitate diferită, cum ar fi banca, Poliția sau chiar Banca Națională a României.

Această succesiune de voci este proiectată să creeze o impresie de procedură formală și urgentă, forțând victima să acționeze instinctiv.

În fața acestei complexități, autoritățile recomandă o atitudine precaută.

Poliția sfătuiește cetățenii să evite comunicarea oricăror date confidențiale prin telefon, indiferent de insistențele persoanei de la celălalt capăt al firului, chiar dacă aceasta susține că reprezintă instituția bancară a clientului.

Prudența și verificarea independentă rămân cele mai bune scuturi împotriva noii arme a escrocilor digitale.