ÎCCJ va decide joi despre restanțele salariale ale magistraților, în ziua posibilei numiri a unui nou premier

Curtea de Apel a impus și termeni striși?

În data de 17 septembrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție va emite un verdict definitiv privind restanțele salariale ale personalului judiciar. Decizia vine într-un moment tensionat, coincidând cu așteptarea posibilei numiri a unui nou șef de guvern, după consultațiile de la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare.

Președintele instanței, Lia Savonea, va prezida sesiunea în care se va stabili soarta unei sume de circa 5 miliarde de lei. Această sumă reprezintă majorări salariale stabilite retroactiv de instanțe de judecată și care trebuie plătite de stat. Deși ÎCCJ a câștigat procesul inițial în prima instanță, riscul unei defalări bugetare semnificative rămâne mare, mai ales în perioada tranziției guvernamentale.

Situația juridică reflectă faza de recurs. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a validat acțiunea Înaltei Curte, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească sumele datorate, inclusiv prin modificarea cadrului bugetar.

Deși instanța supremă a amânat de cinci ori pronunțarea soluției finale, presiunea asupra autorităților nu a scăzut.

Curtea de Apel a impus și termeni striși: executivul și Ministerul Finanțelor au doar zece zile de la rămâneria definitivă a hotărârii pentru a aplica sentința. La nerespectare, se aplică o penalizare de 1% pe zi de întârziere, plus o amendă echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

În actul de chemare în judecată, semnat de Lia Savonea, Înalta Curte argumentează că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. De asemenea, instanța acuză Guvernul de încălcarea separării puterilor, sustinzând că administrația subminează legitimitatea sistemului judiciar.

În desfășurarea debatului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale printr-o excepție de neconstituționalitate, în sperare de a clarifica dacă o instanță de judecată poate impune puterii executive alocări bugetare suplimentare și dacă este constitutional ca judecătorii să stabilească drepturi financiare care depășesc alocările aprobate prin lege.

Guvernul a demarat o procedură la Curtea de Justiție a Uniunii Europene?

În paralel, Guvernul a demarat și o procedură la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, solicitând o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la decizia CJUE.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat oficial sesizarea Curții Constituționale pentru rezolvarea unui conflict de natură constituțională între Înalta Curte și Gobern, legat de plata restanțelor din justiție. Bolojan a justificat pașul prin afirmația că instanța s-a substituit puterilor executive și legislative în materia bugetară și a finanțelor publice. A subliniat că, conform legislației și Constituției, rolul puterii judecătorești este de interpreta și aplica legile existente, nu de a le crea.

Din perspectiva juriștilor Guvernului, Înalta Curte a depășit competențele sale constituționale, deoarece, conform Legii 500/2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea bugetului de stat, rectificările și alocarea din fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale puterilor executive și legislative.

Contextul bugetar este evidențiat de proiectul transmis de Ministerul Finanțelor Parlamentului în martie. Acesta prevedea alocarea a aproape 5 miliarde de lei (echivalentul unui miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de circa 50% față de anul anterior.

Sumele erau destinate exclusiv achitării drepturilor salariale restante, rezultate din majorările retroactive stabilite de instanțe.

Problema are rădăcini în 2023, când Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia la deciziile altor instanțe. Majorarea a fost aplicată retroactiv, ranging from 2018.

Guvernul a însă ales să amâne o parte din plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, inițiat de Partidul Social Democrat.