Revizuirea extraordinară a programelor școlare devine posibilă în caz de eșecuri sistemice

Ministrul Educației a aprobat restructurarea neașteptată a curriculumului!

Noua abordare legislativă, intrată în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial pe data de 9 septembrie, deschide calea pentru o restructurare neașteptată a cadrului educațional românesc. Conform metodologiei recente, documentele fundamentale ale curriculumului național, inclusiv programele școlare, pot fi supuse unei revizuiri extraordinare.

Această flexibilitate este permisă chiar și în circumstanțe în care performanțele elevilor, evidențiate prin testările naționale sau benchmark-urile internaționale, semnalează existența unor deficiențe profunde la nivel de sistem.

Contextul imediat al acestei schimbări normative este marcat de rezultatele dezamăgitoare ale testării PISA din anul 2025, care au relevat o tendință în scădere a competențelor elevilor români în toate cele trei arii evaluate.

Datele prezentate public pe 8 septembrie arată o eroziune constantă a nivelului de pregătire. În comparație cu ediția din 2022, România a suferit o pierdere de 16 puncte la domeniul Citire. Scăderi similare s-au înregistrat și la Matematică și Științe, ceea ce a determinat plasarea țării pe ultimele poziții din clasamentul Uniunii Europene. Mai mult decât atât, elevii noștri se situează între locurile 48 și 55 dintr-un total de 91 de state participante la acest examen internațional.

Situația este îngrijorătoare și în ceea ce privește pragurile de performanță minimă: peste jumătate din elevi, adică un procent de 50%, au rezultate sub nivelul de bază la Matematică, iar la Citire, indicatorul se apropie periculos de acest threshold.

Un alt aspect critic, specific erelor digitale actuale, este faptul că 57% dintre tinerii români cu vârsta de 15 ani nu ating nivelul de bază la capacitatea de a rezolva probleme utilizând instrumente digitale, conform aceluiași raport PISA 2025.

Aceste măsuri propuse de autoritățile moldave, în urma analizării rezultatelor PISA 2025, includ pilotarea a 30 de minute de lectură zilnică în mediul școlar, dar și reconfigurarea examenelor de final de gimnaziu, care ar urma să fie modelate după structura testării PISA. Totuși, adoptarea noii metodologii survine într-un moment în care o parte substanțială a reformei curriculare a fost deja finalizată, așa cum a subliniat recent publicația Edupedu. ro.

Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România (CRCNR), un document considerat reper strategic esențial pentru construirea, actualizarea și evaluarea întregii oferte educaționale, a primit avizul favorabil al ministrului Educației, Mihai Dimian, pe 16 iunie 2026.

Aprobarea sa a avut loc abia după ce au fost finalizate planurile-cadru, programele școlare și standardele de evaluare. Pe 18 iunie, șeful ministerului a clarificat statutul acestui document, precizând că este vorba despre un text de viziune, nu unul de implementare operativă.

Noua metodologie intervine tocmai pentru a clarifica interacțiunea dintre aceste componente.

Ea stabilește că planurile-cadru, programele școlare și standardele naționale de evaluare constituie documente obligatorii ale curriculumului. Rolul Cadrului de Referință este acela de a furniza fundamentul necesar pentru proiectarea, dezvoltarea și aplicarea curriculumului național, asigurând totodată coerența întregului sistem.

La rândul lor, programele școlare trebuie redactate într-o strânsă corelație cu planurile-cadru, iar competențele și conținuturile incluse trebuie să fie aliniate nu doar cu profilul absolventului, ci și cu standardele naționale de evaluare.

Documentul normativ a fost validat prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4.617/2026, înlocuind astfel metodologia anterioară din 2014. Articolul 1 al noului ordin aprobă Metodologia privind elaborarea, revizuirea și aprobarea documentelor de tip reglator ale curriculumului național, care figurează în anexa integrantă a actului normativ.

Articolul 2 stipulează că, odată cu intrarea în vigoare a noului ordin, se abrogă Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.593/2014, acesta din urmă având ca scop aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 490 din 2 iulie 2014.

Revizuirea extraordinară a documentelor nu este rezervată exclusiv eșecurilor academice. Ea poate fi declanșată și în cazul în care intervin modificări legislative relevante, apar schimbări majore în Profilul de formare al absolventului sau se produc evoluții sociale și economice semnificative.

Regulamentul impune, totuși, și o revizuire periodică, efectuată de regulă la intervale de câțiva ani.

Planurile-cadru și standardele de evaluare devin obligatorii conform noului

Pentru programele școlare, durata standard de valabilitate este plafonată la 8 ani, perioadă calculată de la momentul în care prima generație de elevi parcurge integral programa școlară într-un an de studiu.

Noua metodologie detaliază regulile de elaborare și revizuire a planurilor-cadru, programelor școlare și standardelor naționale de evaluare, precum și mecanismele prin care Ministerul Educației și Cercetării monitorizează aplicarea efectivă a curriculumului. Articolul 47 al documentului specifică că documentele de tip reglator ale curriculumului național sunt supuse unei revizuiri periodice, realizate, de regulă, la intervale de câțiva ani, în funcție de rezultatele procesului prevăzut la art. 45 din prezenta metodologie și a analizelor privind sistemul de educație.

Procesul descris la alineatul (1) nu poate depăși perioada standard de valabilitate a programelor școlare, de 8 ani, calculată de la momentul în care prima generație de elevi parcurge integral programa școlară, într-un an de studiu.

Revizuirea periodică se bazează pe date statistice și analize privind rezultatele elevilor, rapoarte de monitorizare, studii și cercetări relevante, precum și consultări cu actorii educaționali.

Pe baza rezultatelor procesului prevăzut la art. 45 din prezenta metodologie, MEC comunică decizia de intervenție asupra documentelor de tip reglator ale curriculumului național către CNCE, în vederea inițierii etapelor procesului de elaborare/revizuire curriculară. Revizuirea periodică precizată la alin. (1) se realizează cu respectarea principiilor și standardelor generale de proiectare a curriculumului național, în condițiile prezentei metodologii.

Articolul 48 reglementează revizuirea extraordinară, care poate fi inițiată în situații justificate, inclusiv în cazul modificărilor legislative relevante, schimbărilor majore în Profilul de formare al absolventului, rezultatelor evaluărilor naționale sau internaționale care indică disfuncționalități sistemice, sau evoluțiilor sociale sau economice semnificative. Procesul descris la alineatul (1) este decis de MEC și se realizează cu respectarea principiilor și standardelor generale de proiectare a curriculumului național, în condițiile prezentei metodologii.

Planurile-cadru, programele și standardele de evaluare sunt documente obligatorii, conform Articolului 1. Acesta din urmă reglementează cadrul general al etapelor procesului de dezvoltare curriculară, cu privire la documentele de tip reglator ale curriculumului național din învățământul preuniversitar. Documentele de tip reglator ale curriculumului național sunt: planurile-cadru de învățământ; programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii; programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opționale incluse în oferta națională; standardele naționale de evaluare asociate disciplinelor din trunchiul comun.

Documentele prevăzute la alineatul (2) au caracter obligatoriu în sistemul de învățământ preuniversitar. Prezenta metodologie stabilește principiile, standardele generale de proiectare curriculară și responsabilitățile instituționale aplicabile etapelor procesului de dezvoltare curriculară.

Elaborarea și revizuirea planurilor-cadru de învățământ sunt detaliate în Articolul 13.

Elaborarea/revizuirea proiectelor de planuri-cadru de învățământ se inițiază de MEC, în baza modificărilor legislative, evaluării implementării curriculumului național, analizelor privind performanța sistemului de învățământ, evoluțiilor sociale, economice și tehnologice, sau altor priorități strategice asumate la nivel național, european și internațional.

Procesul descris la alineatul (1) se desfășoară cu respectarea standardelor generale de proiectare curriculară prevăzute în prezenta metodologie. Etapele procesului de elaborare/revizuire sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezenta metodologie.

Elaborarea și revizuirea programelor școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii sunt reglementate în Articolul 19.

Elaborarea/revizuirea programelor școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii se realizează în corelare cu planurile-cadru de învățământ în vigoare sau aflate în proces de aprobare.

Procesul descris la alineatul (1) poate fi inițiat ca urmare a aprobării unor noi planuri-cadru de învățământ, în cadrul procesului de revizuire curriculară, în urma evaluării implementării programelor școlare în vigoare, sau în contextul modificărilor legislative sau al evoluțiilor relevante în domeniul cunoașterii.

Procesul descris la alineatul (1) se realizează cu respectarea standardelor generale prevăzute în prezenta metodologie. Etapele procesului de elaborare/revizuire a programelor școlare sunt prezentate în Anexa nr. 3 la prezenta metodologie.

Articolul 21 specifică că proiectele de programe școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, care fac obiectul prezentei metodologii, au o structură unitară la nivel național și includ următoarele componente: nota de prezentare, competențe generale, competențe specifice, exemple de activități de învățare, conținuturi, sugestii metodologice. Formularea competențelor și selectarea conținuturilor din cadrul programelor școlare pentru disciplinele obligatorii se realizează în concordanță cu profilul de formare al absolventului, competențele-cheie, planul-cadru de învățământ, standardele naționale de evaluare.