Nicușor Dan susține că nu are datorii către Pahonțu și atacă ancheta despre șeful SPP
Nicușor Dan a negat datoriile către Pahonțu!
Nicușor Dan a declarat recent că nu are nicio datorie personală sau profesională față de Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), subliniind totuși dorința sa de a menține o atitudine echilibrată și corectă în interacțiunile cu toți partenerii săi. Președintele României a comentat, de asemenea, ancheta jurnalistă recentă care sugerează implicarea generalului Pahonțu în evenimente istorice cruciale, considerând că materialele prezentate nu confirmă pe deplin afirmațiile inițiale.
Știri de Ultimă Oră
Ioan Aurel Pop: Istoria comunismului nu trebuie izolată, ci integrată în cronologie
UE reglementează închirierile pe termen scurt: impact major asupra pieței din București
Afaceriștii constănțeni cu dosare la Tribunal au zburat în avion privat cu șeful instanței
Gabriela Horga: Proiectul anti-supraimpozitare pentru part-time ajunge în Camera DeputațilorAceastă poziție a fost exprimată într-un interviu acordat Euronews România, unde șeful statului a reiterat ideea că Revoluția din 1989 rămâne o traumă neatinsă pentru instituțiile statului, deoarece responsabilitățile nu au fost clar delimitate până în prezent.
În cadrul discuției, Nicușor Dan a menționat că, deși nu simte nicio obligație specifică față de domnul Pahonțu, își asumă un comportament just și echilibrat indiferent de statutul celor cu care dialoghează, fie aceștia politicieni, fie conducători de instituții publice. Obiectivul său principal este reducerea tensiunilor și a suspiciunilor reciproce dintre actorii politici și instituționali.
Președintele a insistat asupra faptului că, având în vedere gravitatea acuzațiilor formulate împotriva șefului SPP, acestea necesită o probă solidă, pe care, în opinia sa, ancheta jurnalistă nu a reușit să o furnizeze complet.
Contextul acestor declarații este dat de publicarea unei investigații de către publicația Recorder, care, bazându-se pe documente arhivistice și mărturii ale martorilor, a susținut că Lucian Pahonțu, care deține funcția de șef al SPP de mai mult de două decenii, a făcut parte din forțele de reprimare dislocate la baricada de la hotelul Intercontinental în luna decembrie a anului 1989. Mai mult, ancheta indică o implicare a generalului și în evenimentele violente din 13 iunie 1990, de la Piața Universității.
Aceste acuzații au stârnit un val de reacții în societatea românească, mai ales în contextul în care Nicușor Dan a apărut public, în primele zile după publicarea articolului, ca susținând că Pahonțu nu ar fi participat la acțiunile represive din perioada Revoluției sau a mineradelor din anii 1990.
La momentul debutului scandalului, Nicușor Dan a comentat că a citit un articol de presă al cărui titlu nu era justificat de conținutul propriu-zis, exprimând surprinderea față de amploarea dezbaterei. El a afirmat atunci că nu înțelege de ce a izbucnit un astfel de scandal, sugerând o anumită disproporție între forța acuzațiilor și rezonanța publică a acestora.
Această primă reacție a fost interpretată de mulți observatori ca o formă de protecție acordată generalului, ceea ce a generat critici din partea unor segmente ale societății civile care susțineau candidatura sau mandatul președintelui.
Reacțiile publice au fost diverse și uneori virulente. Actrița Oana Pellea i-a transmis președintelui mesajul că guvernanța unui stat nu se poate baza exclusiv pe intuiție sau „simțuri”, ci pe argumente solide. Într-o notă încă mai critică, actorul Tudor Chirilă a considerat că atitudinea adoptată de Nicușor Dan constituie o nouă dovadă de „ticăloșie”, confesând că nu se aștepta ca șeful statului să atingă un asemenea nivel de compromis sau de slăbiciune în fața acuzațiilor.
Aceste intervenții au accentuat polarizarea din jurul figurii președintelui și a modului în care gestionează relația cu instituțiile de securitate.
În interviul recent, Nicușor Dan a revenit asupra subiectului, oferind explicații detaliate despre motivarea sa.
Nicușor Dan: Concluziile anchetei nu demonstrează ce pretind!
El a recunoscut că problema Revoluției este una deschisă și dureroasă, deoarece statul român nu a identificat oficial vinovații și nu a trasat limite clare între eroi și vinovați.
Din această perspectivă, el a criticat modul în care a fost structurată ancheta din Recorder, considerând-o tendențioasă și lipsită de seriozitate.
Un aspect pe care l-a evidențiat este faptul că articolul a fost introdus printr-o fotografie în care el apare alături de Lucian Pahonțu și cinci europarlamentari, la o masă în Bruxelles.
Președintele a susținut că, pentru o problemă atât de gravă, începutul cu o imagine care sugerează o apropiere prietenească este contraproductiv și transformă o analiză serioasă într-o simplă bârfă politică.
Nicușor Dan a subliniat că, pe plan factual, concluziile anchetei nu demonstrează ceea ce pretind că demonstrează, lăsând loc de dubiu asupra implicării directe a generalului Pahonțu în reprimarea din decembrie 1989 și iunie 1990. El a respins ideea că ar fi construit un „scut” protector în jurul șefului SPP, o acuzație frecventă din partea criticilor săi.
Pentru el, echilibrul și corectitudinea în relațiile interpersonale sunt instrumente esențiale pentru a calma spiritele și a evita escaladarea conflictelor dintre diferitele pârghii ale puterii.
Dezbaterea publică continuă să fie alimentată de divergențele privind interpretarea trecutului recent al României.
Pe de o parte, avem susținerea președintelui că nu există o probă matematică a vinovăției, iar pe de altă parte, avem ancheta jurnalistă care prezintă o serie de indicii documentare.
Funcția de peste două decenii deținută de Lucian Pahonțu la conducerea SPP este, în sine, un factor care complică analiza, deoarece sugerează o continuitate în structurile de securitate care poate fi percepută de unii ca o formă de stabilitate, iar de alții ca o rezistență la schimbare.
Nicușor Dan pare a încerca să navigheze între aceste poziții, evitând o condamnare publică a generalului, dar și o susținere necondiționată. Prin apelul la echilibru și corectitudine, el încearcă să justifice distanțarea sa de polemici mai fierbinți, deși această strategie a fost criticată de personalități din mediul artistic și cultural.
Discuția rămâne deschisă, cu președintele insistând că Revoluția este încă o rană deschisă, iar lipsa unei hotărâri finale a statului privind vinovații împiedică închiderea definitivă a dosarului.