Portretul lui Brâncuși, recreat din aproape 19.000 de piese Lego de un puști din Cluj

Magia pieselor Lego la Târgu Jiu!

La câțiva ani buni de când cucerea publicul la „Românii au talent”, Albert Oprescu — cunoscut online ca Brickasso — a dat lovitura cu o operă monumentală: un portret al lui Constantin Brâncuși alcătuit din 18.750 de piese Lego. Lăsat la vatră fără ajutorul vreunui software de proiectare, portretul a cerut sute de ore de muncă migăloasă, de la documentare și până la ultima piesă pusă la fix.

Premiera oficială a luat fața publicului pe 29 octombrie, în cadrul Kaleidoscope Culture Festival 2026, găzduit de Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu.

Privit de la distanță, ansamblul dezvăluie clar chipul artistului, dar cine se uită atent descoperă o mulțime de detalii ascunse. Printre ele s-au strecurat miniaturile a trei capodopere brâncușiene: Coloana fără sfârșit, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii.

De la Florin Piersic la Brâncuși?

În plus, tânărul constructor a ridicat și nouă scene tridimensionale, fiecare închinată unei universități prezente la festival.

Printre ele vezi o balerină, un braț robotic, un laborator în toată regula și chiar o mașină de Formula 1 — un mix îndrăzneț între artă, tehnologie și diversitate culturală.

Ascensiunea care l-a adus în lumina reflectoarelor a culminat în finala din 29 mai 2026, unde a ieșit pe locul al doilea. Atunci, Albert a dat viață chipului lui Florin Piersic din aceleași cuburi colorate, o lucrare care a smuls aplauze unanime de la juriu și public.

Ce-au învățat elevii din Hobița?

În paralel cu expoziția de Lego, orașul lui Brâncuși a vibrat la un atelier de benzi desenate inspirat chiar din opera maestrului.

Între 21 și 26 octombrie, elevi curioși au luat la pas Hobița și Curtișoara, locurile natale ale sculptorului, dar și Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, inaugurat pe 27 octombrie 1938.

Cu temele făcute la fața locului, copiii au pus mâna pe creioane și au transpus în benzi desenate tot ce au înțeles din universul brâncușian.

Cine dă viață benzilor desenate?

Abordările au fost pe măsură: unii au recreat fidel sculpturile celebre, alții au inventat povești despre cum reușea artistul să scoată artă din pietre simple.

Un elev a explicat cum a desenat metamorfoza pietrei în ceva ieșit din comun, în timp ce alții s-au jucat cu simboluri precum Coloana fără sfârșit — văzută drept o scăriță spre infinit — sau Poarta Sărutului și Domnișoara Pogany.

Toate lucrările făcute în atelier au rămas expuse la parterul Universității „Constantin Brâncuși” pe toată durata conferinței. La pupitru s-a aflat Mihai Ionuț Grăjdeanu, profesor, autor și fondator al primei școli de benzi desenate din România și al olimpinadei de profil. Proiectul continuă o frumoasă colaborare pornită în 2022 cu Comisia Națională a României pentru UNESCO, menită să apropie copiii de patrimoniul cultural prin desen. Micii artiști au venit din Târgu Jiu, Pestișani, București și Craiova, mulți fiind elevi ai școlilor din rețeaua ASPnet UNESCO. Întregul eveniment s-a bucurat de înaltul patronaj al Președintelui României și de susținerea oficială a Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.