Procuroarea generală invocă cerere de strămutare în dosarul Craiova, fără existență reală a acesteia

Ce a declanșat conflictul? Cateluța Patricia Cucu?

Intriga juridică din jurul dosarului Craiova capătă noi contururi, după ce a fost relevată o inconsistență majoră în documentele oficiale ale Parchetului General.

Procuroarea generală, Cristina Chiriac, a menționat într-o ordonanță că reclamanta a solicitat strămutarea cauzei, însă această afirmație se dovedește a fi neîntemeiată pentru instanța respectivă.

De fapt, o astfel de cerere a fost depusă într-un proces diferit, aflat în fața unei alte instanțe, nu în cel din Curtea de Apel Craiova unde s-a desfășurat controversa intervenție.

Jurnalistul Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media (CIM), a adus în atenția publicului o serie de acte care surprind modul în care s-a manifestat această intervenție fără precedent a conducerii parchetului într-un proces civil. Contextul este unul complex: instanța supremă a hotărât mutarea dosarului de la Curtea de Apel Craiova la Curtea de Apel București, imediat după înregistrarea solicitării formulate de Cristina Chiriac.

Această decizie a fost luată în urma unei cereri de mutare inițiate de șefa Parchetului General, după ce judecătoarea din Craiova a anunțat intenția de a adresa o întrebare Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Problema centrală era stabilirea competenței: dacă anchetele privind infracțiunile comise de magistrați aparțin DNA-ului sau Parchetului General.

Originea conflictului o constituie plângerea depusă de Cateluța Patricia Cucu, o femeie din județul Olt, care contesta o soluție de clasare într-un dosar în care erau vizate fapte de corupție atribuite unor judecători. În data de 14 septembrie, cu o zi înainte de termenul procesual de la Curtea de Apel Craiova, șeful Parchetului local, Eugen Cristian Grigorie, i-a transmis procuroarei generale un document în care declara că se abține de la analiza oportunității unei cereri de strămutare sau de recuzare a judecătorului.

Actul, publicat ulterior de CIM, nu menționa însă cine a solicitat această analiză.

Cum a crescut tensiunea în Consiliul Superior al Magistraturii?

Grigorie a formulat și două cereri de abținere în acest caz, una dintre ele fiind motivată prin faptul că soția sa, tot procuror, a emis soluția de clasare contestată acum de reclamantă.

Cristina Chiriac a Totuși, în aceeași ordonanță, ea a dispus ca adjunctul șefului Parchetului din Craiova să evalueze oportunitatea strămutării procesului. Ulterior, adjunctul a refuzat această atribuție.

Aici apare contradicția esențială: în textul ordonanței, procuroarea generală afirmă că „împotriva ordonanței de clasare petenta Cucu Cateluța a formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova”, sugerând implicit că și cererea de strămutare provine de la aceasta.

Realitatea, însă, arată că o cerere de strămutare a existat, dar într-un dosar distinct, la o altă instanță, nu în cadrul cauzei pe care o administra Curtea de Apel Craiova la momentul respectiv.

Situația a generat o tensiune crescută și în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde ministrul Justiției a intervenit pentru a susține poziția procuroarei generale. Această implicare directă a conducerii parchetului central într-un proces local a stârnit dezbateri ample privind limitele competențelor și transparența deciziilor procesuale. Deși articolul original menționează și o campanie de abonamente HotNews Premium pentru profesori, distribuind gratuit accesul pentru dascăli prin două organizații de educație, punctul focal rămâne discrepanța dintre realitatea procedurală și formulările din documentele oficiale ale Parchetului General.

Data publicării informațiilor este 24 septembrie 2026, ora 16:33, cu actualizări ulterioare la ora 17:39. Jurnalistul Simona Voicu semnează materialul, bazându-se pe investigațiile Ovidiu Vanghele. Cazul pune în lumină mecanismele prin care o cerere de mutare a unui dosar poate fi declanșată rapid de instanța supremă, imediat după solicitarea Parchetului General, în timp ce detaliile procedurale privind originea cererilor de strămutare rămân subiect de interpretare controversată.

Faptul că procuroarea generală a invocat o cerere care, tehnic, nu exista în acel dosar specific, indică o posibilă confuzie sau o eroare de documentare în actul oficial emis de Cristina Chiriac, eroare care a influențat cursul întregii proceduri juridice.