Reorganizarea administrativ-teritorială: cum a funcționat „amalgamarea voluntară” în Republica Moldova

Cum a funcționat totul? Aflăm de la Adrian Ermurachi!

Reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova a dus la o nouă structură, în care municipiile Chișinău și Bălți au păstrat poziția lor, iar Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia a mențit statutul specific. La nivel regional, s-a făcut o regrupare importantă: zona nordică va avea unsprezece raioane, cu reședința la Bălți; sectorul central va cuprinde treisprezece raioane, cu sediul la Chișinău; iar zona sudică va fi alcătuită din șapte raioane, centrul fiind la Cahul.

O schimbare notabilă e transformarea raionului Taraclia în municipiu Taraclia, o unitate administrativă de grad secundar.

Premierul Vasile Tofan a explicat că scopul e consolidarea puterii locale prin primării mai eficiente.

Spune că deciziile despre apă, drumuri, grădinițe sau transport public trebuie luate cât mai aproape de oameni – de primari și echipele lor, care știu ce-au nevoie comunitățile.

Guvernul insistă că noile regiuni nu vor copia vechile raioane. Rolul lor va fi mai restrâns: coordonare, dezvoltare regională și proiecte ce necesită mai multe localități. Regiunile vor ajuta primariilor să pregătească iniciative comune, să atragă fonduri externe și să facă investiții mari, prea mari pentru un singur buget comunal.

Pentru a înțelege cum a funcționat totul, Cotidianul a vorbit cu Adrian Ermurachi, co-director executiv al IPRE, care a fost implicat direct în reforma. El a spus că discuțiile despre restructurare durează de circa cincisprezece ani. Politicienii au evitat debatele publice din cauza sensibilității temei, mai ales după eșecul din anii 2000, când un guvern a redus numărul raioanelor și Partidul Comuniștilor a promis restaurarea structurilor vechi – ceea ce a dus la o contrareformă.

Stimulente financiare: investiții sau resurse?

Această frustrație a dus la evitarea subiectului în public timp de peste două decenii. Dar în culise, în guvern, analiza datelor și pregătirea scenariilor nu s-a oprit niciodată.

În 2023, tema a devenit oficială, introdusă în Strategia de reformă a administrației publice. Documentul prevedea modernizarea administrației locale pe ambele nivele: sate și comune (nivel I) și raioane (nivel II). Pentru nivelul I, guvernul a creat un mecanism de stimulare pentru comasarea voluntară. Conform Ermurachi, mai mult de jumătate dintre noile localități s-au format prin această cale.

Deși s-a spus că voluntariatul nu a fost total, el a precizat că între 50 și 60% din cele aproximativ 900 de autorități locale au ales fuziunea voluntară.

Celelalte vor fi comasate prin amalgamare normativă.

Stimulentele financiare – investiții sau acces la resurse – au fost instrumentul principal de convingere pentru primarii.

Deși se vorbește despre politici fiscale pe termen lung, guvernul nu a prezentat încă un pachet complet de măsuri pentru nivelul I, care va fi aplicat după finalizarea procesului, estimată pentru 2028.

Referitor la transformarea raioanelor în regiuni, Ermurachi explică că aceste entități au pierdut relevanța în ultimele decenii. Competențele pe care le aveau acum douăzeci de ani au fost transferate către primării sau preluate de serviciile centrale. Pentru a face comparația mai ușoară pentru români, spune: în Moldova, nivelul II – raioanele – este echivalent cu județele din România.